După 6 luni – Partea I

Ce mai faceți, oameni buni? Mai țineți minte planul anual în Excel pe care mi-l făcusem în 1 Ianuarie? Ei bine, poate vă vine greu să credeți, dar au trecut deja 6 luni … 6 LUNI! Urmează, în mod firesc, o evaluare. Procesul e atât de interesant și aș scrie așa multe, încât îmi voi lua pur și simplu 2 părți pentru acest exercițiu esențial. (iertare pentru discursul lung)

Vreau să precizez că sunt foarte bucuroasă că am decis să îmi fac un plan ordonat pentru anul acesta; contrar crezului general, în funcție de om, un plan este foarte flexibil, agil, ajustabil. În general, acei oameni care spun ”ce plictisitor, să-ți plănuiești viața”… habar nu au despre ce vorbesc, de fapt. 🙂 Ce nu măsori, nu e suficient cuantificabil și nu ne dă nici o direcție sau nici un sens al unde ne aflăm, unde mergem – asta pentru un drum de dezvoltare personală. În cele ce urmează, veți vedea că a avea niște obiective pe un an (sau termen mai lung) nu limitează, nu împiedică, ci dimpotrivă, ne AJUTĂ la ancorarea mai bine-n realitate și dau o direcție a ce poate fi mai bine.

preview

Încă ceva: nu scriu toate acestea pentru a mă lăuda, veți vedea că nu peste tot am cu ce, ci pentru că e o ocazie nemaipomenită să mă uit, faptic, la imperfecțiunea mea. 🙂 Iar dacă există cineva care învață ceva din ce scriu, atunci cu atât mai mult mă bucur. Să pornim, deci.

O să încep cu lucruri la care am renunțat, și unele pe care nu vi le dezvăluisem atunci când am scris articolul inițial în ianuarie. Voiam să aplic la Master și să mă mut în București la toamnă, ăsta era o parte din ”plan”, ca mai apoi, pe termen lung, să fac un Erasmus în Suedia. Treburile au scârțâit de când le-am pus pe hârtie și undeva la sfârșit de martie, am avut o discuție foarte serioasă cu mine. M-am întrebat dacă chiar îmi doresc asta, dacă chiar e relevant, dacă merită, dacă am resursele necesare. Răspunsul a fost destul de clar: nu. Așa că asta m-a ajutat să tai de pe listă și obiectivul de a învăța suedeză pe Duolingo. Plus că, sincer… nu mai aveam timp să mai fac ȘI asta cu toate cele ce le făceam deja. Le-am dat ”cancel” cu inima ușoară și m-am simțit mult mai bine după. Un stres în minus. Încă îmi doresc să ajung în țările nordice undeva, cumva, dar pentru moment, stau. Nu mai fug… o perioadă. 🙂

Sports and Healthstyle

(o mică observație: am realizat că la fiecare capitol stau prost într-o anumită parte, și bine în alta, adică, în alte cuvinte, la nici o categorie nu sunt nici foarte praf, nici foarte bună încă)

Pillar 1

Deși a fost o prioritate de 40%, nu am reușit să mă mențin la linia de plutire în ceea ce privește alergatul și înotul. 15 km de alergat este deja mult, comparat cu cât am alergat VREODATĂ în toată viața mea, dar comparat cu ce îmi propusesem, e slăbuț. Singurul motiv pentru care mi-am pus acest obiectiv este ca să-mi demonstrez mie că pot. Iar cu înotul… am avut lipsă de pe la jumătatea perioadei, în ultimele 3 luni nu am mers deloc. Am căutat toate motivele să nu mă urnesc: că îmi făcea părul plin de clor și uscat, că nu eram epilată, că e plin bazinul, că oricum nu știu să înot prea bine (eu înot doar pe spate, că pe față nu știu:P), că zilele alea ale lunii, că nu am bani să îmi reînnoiesc abonamentul, că oricum plec weekend-ul ăsta… și mi-a fost greu să mă sincronizez cu toate. Am început bine, și am încheiat prost, cum s-ar spune. Dar … nu mă las. 🙂

Pe lângă astea, am continuat, cum zice acolo, cu Zumba, și m-am înscris și la un alt curs de dans: la zouk! A fost ceva neașteptat, nu apare în plan, după cum bine vedeți, dar mi-am zis… de ce nu? Ambele mă fac fericită și mă pun în mișcare, îmi dau energie, și am încercat să merg cât de des posibil, cu excepțiile de rigoare.

Consumul de carne înjumătățit mi-a ieșit foarte bine, iar în ultimele zile, 33 din ele consecutiv (mai puțin două) nu am mâncat deloc carne … în pofida privilor negative pe care mi le-am atras asupra mea. Așa că aici voi continua și m-aș ambiționa să nu fie 183 de zile fără carne, și să fie mai multe, dar nu vreau să zic hop până nu sar calul. Motivul pentru care încerc să îmi reduc considerabil consumul este strict dpdv sustenabil, și mai puțin etic, moral etc. Știu că nu-i poate motivul ideal și e ipocrit, dar lucrez la asta. 🙂

Un ultim lucru pe care vreau să-l spun aici e că, firesc, am trecut și prin fazele tipice gen ”Dar… chiar trebuie să faci asta?”, ”De ce să ai nevoie să faci asta, lasă… azi lasă, mâine”. Uneori am cedat, alteori am rezistat. Lupta cu sinele e cea mai grea. 🙂

De îmbunătățit pentru următoarele 6 luni:

Am observat că e mai ușor să mă disciplinez în a ieși să alerg 1, 2 km (da, ăsta e nivelul meu momentan, pornesc de..foarte jos:) ), decât să mă mobilizez să mă duc la bazin la înot. Astfel că dacă nu-mi iese treaba cu asta, cel mai benefic e să mă concentrez pe cealaltă. La partea de înot o să mă gândesc la alternative care să-mi faciliteze drumul, spre ex. să merg dimineața înainte de lucru și așa scap de un ”to do”… dar vedem. Asta ar însemna și să mă culc mai devreme, să mă trezesc mai devreme etc. Concluzia e că nu stau rău, dar se poate și mai bine.

Personal Branding

Pillar 2

Sunt fericită că am păstrat o consecvență aici pe blog și mi-am mai canalizat articolele, dar încă nu sunt capabilă să și răspund în timp corespunzător comentariilor, cu atât mai puțin să mă implic în comunitate, să comentez la alții etc (ffff puțin). Pe Medium stau și mai prost, căci mi se pare că mă înec pur și simplu în mulțimea aceea haotică de-acolo. În iunie n-am scris nici un articol. Nu cred că o să renunț la el, dar o să recalibrez treaba…. în afară de exercițiul scrisului în engleză, nu știu ce vreau de la el. Poate doar să-mi lucrez creierul în modul ăsta.

Blogul nou e ”under construction” și sunt tare recunoscătoare pentru acest lucru, chiar dacă a durat un pic. Am design-ul creat de o dragă prietenă, iar alți doi prieteni faini mă ajută cu website-ul, am domeniu deja, pagină de Facebook adjudecată … lucrurile merg bine și abia aștept să ne vedem în noua casă. 😀 Ah, și chestia cu ”get paid for this”… HAHAHAHAHAHA.

De îmbunătățit pentru următoarele 6 luni:

Am încercat o chestie cât am fost plecată la Viena și anume postările programate, care au mers de minune. O să mai călătoresc în următoarea perioadă destul de mult și mă ajută foarte mult să scriu de dinainte și să fie publicate automat la o anumită dată. Voi continua să fac asta, pe cât pot. În mod clar, trebuie să fiu mai activă în ”blogosferă” și o să-mi aleg niște oameni ok sau publicații care mă inspiră pe care să le urmăresc și unde să mă implic. Să am acolo mereu niște nume, și să contribui la discuțiile generate de ei.

Iar cu scrisul pe Medium … nu știu. Chiar nu știu, dragilor. 🙂 Chit că mă gândesc la evaluarea asta de ceva vreme, tot nu am reușit să concluzionez aici ceva…e altceva când ai o audiență nativă, cu care ești familiară, și o audiență… care abia te vede, sau te percepe aiurea pentru că ești străin. Încercați să pronunțați numele meu în engleză… 😛 Poate-mi schimb userul în ”ianca” să fie mai ușor. Cert e că sincer, nu va mai avea prioritatea pe care i-o dau acum. Aia va merge spre citit, căci și acolo sunt în urmă. Dar despre următoarele părți… mâine zi. 😀

1 comentariu

Lasă un comentariu