Despre mine

Am întors acest ”Despre” pe o mie de părți și nici una nu-mi convine absolut. Ce să vă zic? În primul rând … Bună! (fără ”să vă fie inima”, că iar par o băbuță)

Eu sunt, evident, Anca … sau în fine, aș fi putut avea un pseudonim în link-ul blogului, dar nu, vă zic eu, e Anca. Raportez din Timișoara. Și m-am născut în 11.11.1991, calculați voi, vă rog, vârsta, ca să nu fiu nevoită să o tot schimb eu aici. Desenul din header mă reprezintă, și e realizat de draga mea prietenă Claudia, un designer foarte talentat. 

Scriu pentru că îmi place, cam din 2010, despre ce-mi trece mie prin cap, și cred că am un oarecare glas pe care mă străduiesc să-l descopăr. 🙂 Îmi place să scriu despre călătorit, cărți și filme, sustenabilitate (ecologie), dar și despre diverse amintiri din viața mea sau lucruri care mă mai revoltă, relații interumane și dezvoltare personală (dar nu porcării, ci din experiențele mele). Scriu și în engleză, pe Medium, dacă sunteți curioși. Dar tot limba română mi-e mai dragă și mai neaoșă!:)

Cu toate că nu am un răspuns definitiv la ce fac eu aici, un lucru știu sigur că vreau să îl ofer: ”the best experience for my readers”

Poate odată o să scriu o carte, aș fi foarte fericită să reușesc asta.

Am făcut voluntariat vreo 7 ani, iubesc să călătoresc, îmi place Pink Floyd, filmele lui Wes Anderson, dar nu numai (multe multe filme), sunt nebună după Universul Marvel și DC Comics, ador să citesc, dansez zouk brazilian, am o obsesie cu Harry Potter, mă sperie gândacii de moarte și uneori sunt o companie simpatică, alteori ba. Dar de cele mai multe ori sunt o drăguță. Îmi place mult și să joc și volei, să merg cu bicicleta – sunt bicicleto-dependentă!

Și încerc să fiu o persoană mai bună cu fiecare experiență prin care trec. Nu mereu îmi iese, dar știți ce? Uneori nici nu vreau să-mi iasă.

Mulțumesc de vizită și sper să găsiți ceva interesant sau util. 🙂

P.S. Pentru altele, pot fi contactată la adresa: iancablog(at)gmail.com 🙂 Răspund prompt!

20151022_172852
Până la o poză serioasă.. asta! Prostindu-mă într-un muzeu din Milano.

 

Anunțuri

160 de comentarii

  1. E ceva sui generis. Dintre cunoscuți, am fost ultimul care și-a făcut blog. Ei au „Spasme urbane”, „Drumuri de noroi”, „Aburi de luciditate”. Eu am „Câmpuri de căpșuni”. Atât.

  2. Da, e suficient sa mi se spuna o data, de doua ori, sincer, si inteleg 🙂
    Nu e nevoie sa mi se repete … devine enervant la un moment dat. In plus, ma rusinez – nu stiu de ce. Iti dai seama cum ar fi sa te afli intr`un loc si toata lumea sa iti transmita complimentele lor ? M`as inrosi toata si as fugi :))

  3. Credeam ca`i general la zodia asta..ma minunam si eu.
    Pana la urma e cum ai zis tu..si eu sunt sigura ca m`as inrosi..dar n`as fugi..as zice ca nu`i chiar asa si as schimba subiectul[chiar daca nu tine mereu,ghinionul meu..]
    Merci ca m`ai adaugat in blogroll..vreau sa fac acelasi lucru dar nu stiu cu ce nume sa pun…putin ajutor?:d

  4. A, poti sa pui ce nume doresti 🙂 Numele blogului e „Welcome to the machine”, asa ca daca iti place, poti sa`l postezi astfel. Daca nu, e alegerea ta, din moment ce ai optat sa ma adaugi la blogroll. Multumesc 🙂

  5. Si cum imi place numele blogului.. o sa`l pun pe el.
    Eu mai departe nu stiu ce sa spun..poate „La cat mai multe posturi bune..”[asta pentru ca am citit cateva si`mi plac]..vedem dupa ce mai spunem:)))

      1. atunci te rog sterge comentariul anterior ca sa ma pot acoperi cu cenusa 😀

        oricum scorpion este o idee mai intepator decat sa fii rac 😛

    1. No offence, dar nu fac schimb de link`uri. Daca vreunui blogger ii place blogul meu, n`are decat sa ma treaca la el, dar sa nu se astepte sa fac acelasi lucru drept „multumire”, din moment ce eu nu i`am cerut asta. E valabil si viceversa, nu toti din blogroll`ul meu ma au in lista lor, dar nu ma deranjeaza absolut deloc. Nu tin eu la lucruri din astea. Eu trec in blogroll pe cine consider eu ca e ok sa il citeasca si altii. ( desi sunt cateva bloguri ce am uitat sa le trec – sper sa`mi fac timp ) Eu m`am abonat la tine si daca, in timp, imi va placea ce si cum scrii, te voi trece. 🙂 Imi cer scuze daca te`am jignit in vreun fel, nu a fost intentionat, mersi de intelegere.

          1. Nu mi se pare ca ar fi vreo problema – daca nu lipseste bunavointa textul este perfect inteligibil. Bine, probabil ca sufera putin corectitudinea teoretica a exprimarii (ortografiei)… Eu sunt mult prea nepriceput atat in domeniul virtual cat si in operare PC, asa incat nu stiu sa creez pt a posta un link direct catre un anumit comentariu, dar pe http://www.ecostin.com/cum-se-scrie-corect.html am publicat o multime de comentarii-raspunsuri la probleme de gramatica/ortografie, si intre ele si unul (cam la sfarsitul primului sfert din comentarii, in 27.12.09 ora 9:59) referitor la diferenta intre folosirea cratimei si apostrofului.

      1. Later edit:
        O mica rezerva:
        N-ai precizat in comentariu (ceea ce era normal, fiind vorba despre un raspuns adresat unui corespondent anume), dar o precizare pe care eu o consider necesara (avand in vedere ca acest raspuns ar putea sa figureze pe un blog drept principiu general): este corect faptul ca introduci in blog-roll blogul cuiva fara sa te astepti (neaparat) la reciprocitate, dar (in optica mea de nepriceput in domeniul virtual) este de bun-simt sa postezi cu acea ocazie UNDEVA pe blogul proaspat „adoptat” – in principiu in „sectorul” destinat link-exchange, sau la principiile (regulile) impuse de posesor a fi respectate pe blog, sau la prezentarea blogului (sau/si a autorului), sau daca nu ORIUNDE pe blog – a unui comentariu prin care sa instiintezi posesorul ca blogul sau e recomandat pe blogul tau. Nu este vorba de a cere permisiunea (oricine isi face blogul public in mod implicit este considerat a-si fi dat acordul) ci de o regula de curtoazie care mai contine (fie si doar implicit, neformulat) SI o invitatie adresata respectivului autor de a-ti vizita blogul si (eventual, daca asa considera de cuviinta) de a-ti returna favoarea introducandu-te la randul sau in blog-roll (sau macar incepand sa-ti urmareasca blogul pt a putea constata daca este cazul sa ti-l introduca in lista sa).

        1. Da, mă gândisem la asta, dat fiind că am tot primit diverse propuneri, și am în draft un articol destinat acestor ”detalii”, cu explicații adecvate. Mulțumesc, însă, pentru observație.

  6. Stay relax, e cel mai inteligent raspuns de pana acum 😛 Eu oricum o sa te trec.. Momentan trec prin perioade grele, dar in viitor incerc sa devin cat mai bun in ce vreau sa fac online, nu pt altii ci pt satisfactia mea 😉

    1. Hmmm … nu sunt cine stie ce experimentata ;)) De prin toamna am inceput sa scot la suprafata blogul, ca pana atunci era privat. In 21 mai implinesc un an. 😀

  7. Da, viata e frumoasa, dar nu in Romania. Eu consider ca meritam sa ma nasc intr-un loc in care sa fiu apreciat pt ce sunt, in care sa am sansa sa realizez ceva, fiind inteligent si harnic. Dar aici vad ca nu am sanse sa fac nimic…desi am aproape 23 de ani si de ani de zile tot incerc sa fac ceva..dar nu pot, pt ca e o tara de nemernici. Un om harnic nu isi are locul aici..mai ales acum, cand nici macar nu ai unde munci…

    1. Hmmm … viata e frumoasa, da, dar nu oriunde. Totusi, ti`ar fi placut sa te nasti in Congo ? Sa fii sclav negru pe plantatie, cum s`ar zice ? Eu zic asa: trebuie sa fii multumit ca te`ai nascut macar aici ( Romania e o tara frumoasa, oamenii o fac urata ) si sa nazuiesti spre mai bine. Stiu si imi dau seama ca nu e usor, mai ales daca esti cinstit si harnic. De ce nu incerci sa pleci cumva ? Poate ca dupa ce scapam de situatia asta de criza o sa fim toti mai bine. Cine stie … Si oricum, e vorba si de noroc aici.

    2. Scuze ca intervin, dar aici cu siguranta gresesti. Daca esti harnic si vrei sa muncesti incepi de oriunde pentru a castiga un ban. Daca vrei sa iesi direct de pe banca facultatii director, atunci chin si frecare de menta. Tara ofera cat poate oferi. Daca vezi oportunitati vaneaza-le, daca nu, creeaza-le.

  8. Pai nu pot inca, sa termin macar tepsha asta de facultate la anu.. Apoi poate merg undeva sa fac un master, sa mai muncesc ceva.. Sa fac ceva sa fie recunoscut si in alte „zari”, pt ca niciodata nu o sa fiu multumit de tara asta, orice voi putea face aici.. Pt ca suntem o natie de inapoiati care nu apreciaza nimic… si asa vom fi intotdeauna, nu ai cum schimba radical o natie ai carei copii au ajuns niste distrusi

    1. Da, asa e, n`ai cum sa schimbi radical nimic. Schimbarea trebuie sa vina din interior, si se face doar in timp. Eh, sunt mai multe aici. Iti doresc mult succes si sa reusesti ce iti propui. 🙂

    1. Deocamdata abia termin liceul. 🙂 Dar am si ceva realizari la activ … in sensul ca m`am implicat in multe in ultimii 2 ani si mna, am mai invatat una alta si ce nu tine de scoala.

    1. Am invatat cum sa lucrez in echipa si sa dau sarcini. Am invatat sa fiu responsabila si sa`mi duc treaba pana la sfarsit. Am invatat ca trebuie intotdeauna sa ma gandesc la imprevizibil si sa ma asigur in toate situatiile. Am invatat sa plantez copaci. Am invatat cum sa ma descurc cu strainii. Am invatat cum sa scriu un proiect. Am invatat cum sa fac un afis. Am tradus pentru o conferinta la universitate. Poate ca mai sunt si nu imi amintesc eu acum. 🙂

    1. Ti-am scris si la tine pe blog ca sunt nascuta in 11.11, si mi-ai si raspuns. 😛 De ce il consideri ghinion ?

  9. Welcome to the Machine
    Ce-ai facut azi ? Ai zambit, ai multumit, ai spus „te iubesc” ? Nu ? Pacat. Fa-o cat mai ai timp.

    Azi am dormit. Am zambit, am multumit, N-AM spus „te iubesc”. Da.

    1. Se observa ora intarziata 🙂 cand ai timp imi raspunzi la mail. Daca vrei pentru ca, poti accepta cititorii tai, sau ii poti inlatura. Banuiesc ca ai dreptul asta fiind o carte VIE.

  10. Pai evenimentul a trecut:P, dar sa zicem ca fac o exceptie. Trebuie vorbit cu bibliotecarul, si in functie de disponibilitatea cartii, aceasta poate fi imprumutata. 🙂 O discutie dureaza maxim 40 de minute, dar poate fi prelungita cu acordul celor doi. E simplu.

  11. Dat fiind ca sunt multifunctionala, tot eu sunt si bibliotecarul. Deci mie mi te adresezi ( ai facut-o deja ) si imi dau acordul. Ma poti imprumuta. 🙂

  12. Uuu, eşti născută-n aceeaşi zi şi-acelaşi an cu frate-meu. Şi încă una tare: amândoi dădurăţi bacu’ la biologie. Na. Acu’ trebuie să vă fac cunoştinţă unul altuia, prea multe coincidenţe! :))

    1. Hehe, e plin de coincidente peste tot 😀 Dar n-am mai intalnit pe nimeni pana acum care sa fie nascut si in aceeasi zi, si in acelasi an cu mine ;)) Prietena mea cea mai buna e cu un an mai mare, in ’90, dar tot 11.11 😀

  13. Sunt foarte surprins placuta sa existe fete care nu dau doi bani pe moda , credeam ca sunt singurul om de prin Romania , exceptand oamenii in varsta , care nu da un banut pe moda asta si cred ca am gresit in special tara unde m am nascut. Si sa stii ca ai un blog reusit , iar despre colectii , sunt un impatimit dupa timbre postale, mai vb am lasat adresa de blog

    1. Nu neaparat ca nu dau 2 bani pe moda, pentru ca imi place si mie sa-mi cumpar chestii, mai ales pantofi :D, dar nu imi pasa daca cineva imi spune ca sunt in tendinte sau nu – atata timp cat ma imbrac decent si adecvat, nu conteaza altceva. Iti multumesc pentru apreciere. 🙂

        1. Ba da, erau la ”Miscellaneous”, dar presupun că pagina nu era așa evidentă, așa că i-am schimbat numele, ca să fie vizibil. 🙂

  14. @Victor: Da, mulțumesc pentru link. Îl foloseam strict din punct de vedere estetic, dar acum nu îmi mai place cum arată și având în vedere că încerc să scriu pe cât de corect pot, m-am decis să includ și cratima în această ”strădanie”.

      1. Alin, incearca sa fii CEVA mai putin exigent, in special cu greselile care se pot dovedi a fi simple erori de tastare – mai ales cand dumneata scrisesesi (in comentariul 35) „cine TE-O varuit” (in loc de te-a) – cel putin pana cand te convingi ca-i o greseala sistematica (deci cauzata de nestiinta, nu de neatentie). Dar CHIAR SI ATUNCI ar fi vorba de o greseala de ortografie, nu de una gramaticala.

        1. Victor, stai sa ne intelegem. Eu imi dau seama care sunt greseli de tastare sau nu. Dar faza asta cu as „dorii”, si alte cuvinte scrise cu 2 de i, desi nu trebuie decat unul ( sau invers ) O VAD LA TOT „PASUL” PE INTERNET !! Sigur nu este doar o greseala.

  15. Ok, de ortografie sa fie, dar tot de limba romana e vorba. Si mie imi place sa vad ca e scrisa corect. Bine, asta nu-i greseala de calibru mare….am vazut mult mai grave, insa pur si simplu imi place sa atentionez acolo unde e cazul. Nu o fac din rautate.
    P.S. : Faza aia am scris-o intentionat, fiindca asa vorbim noi cei din Maramaures ! 🙂 Intelegi acum ? 😛

  16. Alin: Raspunzand in ordinea inversa comentariilor dumitale:
    1. Imi place sa cred ca nu sunt neintelegator, si ca in cele aproape sase decenii de viata am dobandit destula experienta incat sa-mi fi dat seama de actul intentionat (nu-mi sunt straine NICI regionalismele), dar ceea ce incercasem sa subliniez era faptul ca NICI DUMNEATA – desi AVEAI un motiv pt care scrisesesi incorect (dpdv al limbii literare) – nu verbalizasesi motivul. Poate ca in acest caz ingaduiesti (sau forma „ingadui” o fi mai corect?) si altora aceeasi libertate, in ideea ca poate au SI EI un motiv neverbalizat.
    2. Faptul in sine ca atentionezi nu reprezinta nici o problema, intentia mea – pe care se pare ca nu reusisem s-o concretizez prea inteligibil – fusese sa protestez NU impotriva FAPTULUI ca atrasesesi atentia, ci impotriva tonului – dupa parerea mea – prea „acid”, prea „caustic” (ciudat cat de asemanatoare sunt intelesurile figurate ale unor cuvinte ale caror sensuri „directe”, „reale” sunt atat de opuse; PFUI! Comparativ pt „opus”! Cah!) pe care o facusesi. Daca n-ai fi formulat atat de „muscator” si de condescendent totul ar fi fost OK – cu atat mai mult cu cat recunosti si dumneata ca greseala n-a fost foarte grava (si poate si cu atat mai mult cu cat putea sa fi fost cauzata – dupa cum scrisesem si in comentariul precedent – nu de nestiinta, ci de neatentie).
    3. Presupun ca recunosti si dumneata ca este o greseala (desi nu majora) confundarea unei greseli gramaticale cu una ortografica. Neplacut (mai ales din partea unui cunoscator al limbii, a cuiva care vrea ca limba sa fie corect cunoscuta si folosita), dar adevarat.
    4. Este adevarat ca gresirea numarului de litere „i” consecutive este frecventa, dar – in optica mea – asta nu justifica neacordarea beneficiului indoielii fiecarei persoane (careia ii este constatata prezenta unei asemenea greseli) fara a constata si repetarea greselii, deci farta a constata probabilitatea marita a nestiintei (sau a unei deprinderi gresite) in detrimentul unui mistype, cu atat mai mult cu cat presupun ca si dumitale, ca si majoritatii dintre noi, ti se intamplase sa tastezi in plus litere sau alte semne pe care nu intentionai sa le postezi (sau sa tastezi mai putine semne, sau semne gresite).
    5. In contextul dat, afirmatia „Sigur nu este doar o greseala.” reprezinta o contradictie. (Daca esti convins ca nu este o greseala, de ce in replica face referire la greseli?)
    Cred ca mai curand dorisesi sa afirmi ca nu este o greseala intamplatoare si ca nu crezi ca este cauzata doar de neatentie, ci de nestiinta.
    Ciudata limba asta romana cu „uite greseala, da’ nu-i doar o greseala”… (Sau te gandisesi cumva la celebrul aforism „Este mai rau decat o crima, este o greseala”?)

  17. Smechero…nu inteleg de ce trebuie sa te autotintitulezi tu „sexi” sau ne-„sexi”. La urma urmei gusturile nu se discuta si ce se vede reproductibil din poza oricum contrazice afirmatia initiala.

    1. :))) Nu, era un avertisment pentru cei care caută lipeli pe bloguri, neinteresându-i ce scrie persoana respectivă, dar dacă și arată bine … hai să vedem ce-o să iasă. În cazul acesta … nimic. Mulțumesc pentru apreciere. 🙂 Și bine ai venit, Dragoș FRD. 😀

    1. O să-ți dat c/p la ce i-am replicat unui alt blogger când mi-a cerut asta:
      No offence, dar nu fac schimb de link`uri. Daca vreunui blogger ii place blogul meu, n`are decat sa ma treaca la el, dar sa nu se astepte sa fac acelasi lucru drept “multumire”, din moment ce eu nu i`am cerut asta. E valabil si viceversa, nu toti din blogroll`ul meu ma au in lista lor, dar nu ma deranjeaza absolut deloc. Nu tin eu la lucruri din astea. Eu trec in blogroll pe cine consider eu ca e ok sa il citeasca si altii. ( desi sunt cateva bloguri ce am uitat sa le trec – sper sa`mi fac timp ) Eu m`am abonat la tine si daca, in timp, imi va placea ce si cum scrii, te voi trece. Imi cer scuze daca te`am jignit in vreun fel, nu a fost intentionat, mersi de intelegere.

      1. Nu m am simtit deloc ofensat si te inteleg perfect scuza ma ca am fost insisten se mai intampla imi cer scuze daca te am deranjat cu intrebarea mea.Multumesc pentru ca te ai abonat la blogul meu si scuza-ma din nou

  18. Am o prietena nascuta pe 11.11.. ma rog, e o poveste lunga. Sper sa vi pe la blogmeet-urile noastre (in ultima duminica a fiecarei luni, vezi pe tm-99-blog.org. )

    E cam lunga descrierea ta, dar am citit-o toata 🙂

    1. Account suspended, asa scrie cand intru pe tm-99-blog. 🙂
      Stiu ca e lunga, crede-ma ca ma chinui sa o tot scurtez, imi bat capul … deocamdata nu iese. :))))) Dar iti multumesc. 🙂

      1. Da, avem o problema temporara cu hostingul…
        Blogmeetul pentru luna septembrie ar trebui sa fie pe 26, de regula la ora 17 in Irish Pub langa tribunal, ne adunam si bem o bere impreuna, discutam, nu e nimic tehnic deocamdata, desi suntem la editia 31!

  19. draga mea…e prima data cand iti citesc blogul…desi te-am mai vazut in commenturile de la Tudor de pe blog 😛
    e frumos aici la tine, chiar imi place 🙂
    multe ganduri frumoase in continuare…si…voi reveni cu drag 🙂

  20. 1. „…e a 4-a oară, cred, când modific acest ”about me”.”
    a). Este normal ca (in special la aceasta varsta, cand perspectiva asupra vietii e normal sa se schimbe odata cu maturizarea) sa modifici si descrierea propriei persoane – da’-‘i pacat ca nu au ramas afisate pe blog toate variantele succesive (eventual si datate, macar aproximativ), aceasta ar reliefa (si in fata noastra, si in fata dumitale insati) evolutia felului in care vezi dumneata lucrurile (in cazul de fata – in care te vezi pe dumneata insati).
    b). Intrucat cititorii care ti-au citit deja profilul din aceasta descriere si il tin minte nu prea au motive sa reintre periodic aici, poate ca n-ar fi inutil sa-ti atentionezi „publicul” ca ai modificat continutul rubricii, postand un comentariu in acest sens la fiecare schimbare (care comentariu, datat fiind, face in mod automat SI oficiul de a data modificarea, ramanand suficient ca in text sa apara doar „Later edit”, apoi „Later edit 2”, etc).

    2. Convingerea mea este ca blogul propriu al fiecarei persoane reprezinta in mediul virtual (intocmai ca si spatiul sau personal din caminul sau in viata reala, si poate chiar mai mult decat acesta) un domeniu propriu unde democratia isi suspenda actiunea, proprietarul ramanand stapan absolut si autocrat, despot atoatestapanitor, cel care ia hotararile si care face regulile si singurul indreptatit sa le incalce si/sau sa le modifice. Prin contrast, „vizitatorii” (DACA le este permis accesul in acest spatiu personal) nu au aici nici un drept DECAT cele acordate de posesorul blogului. Singurul drept inalienabil pe care autorul nu-l poate contesta si nu-l poate retrage cititorilor sai este cel de a nu mai intra pe blog (ba nici macar sa mai ramana atunci, odata intrati, nu sunt siliti).
    In acord cu aceasta perspectiva, ideile mele pe care le prezint aici atat dumitale cat si cititorilor dumitale reprezinta simple opinii personale referitoare la modul in care consider EU ca blogul dumitale – si/sau doar ideile dumitale – ar putea suferi ameliorari. Nu reprezinta vreo observatie critica la adresa dumitale, a blogului dumitale, a modului in care gandesti (mai ales ca esti atat de tanara), si nu sunt „porunci”, nu se vor a fi imperative, ci sunt intentionate a fi simple sugestii care nu este obligatoriu sa fie adoptate. In mod normal, persoana careia ii sunt adresate (in cazul acesta – dumneata) – dar SI eventuale ALTE persoane care considera ca aceste sfaturi li se aplica, le sunt utile – ar trebui sa le analizeze, sa le treaca prin filtrul gandirii proprii, si apoi sa decida ce considera de cuviinta ca ar trebui sa fie facut cu ele: sa fie adoptate ca atare, asa cum sunt primite, sa fie modificate/adaptate pt a se potrivi stilului personal si/sau gandirii proprii sau chiar sa fie respinse ca irelevante in contextul propriului sistem de conceptii.
    Eu iti fac sugestiile din perspectiva mea proprie – si te rog sa ma crezi ca le fac la modul cel mai prietenesc, sincer si dezinteresat, nu cu intentia de a-mi manifesta superioritatea, si cu atat mai putin autoritatea – dar este vorba despre blogul dumitale, si numai dumneata poti decide DACA si CUM anume sa le adopti, sa le aplici.

    1. Vă mulțumesc, Victor, pentru sugestie, am luat-o în calcul de fiecare dată când am modificat pagina aceasta, dar m-am întrebat dacă nu ar fi și așa prea lungă … 🙂

      Cât despre a doua parte a comentariului, nu este nicio problemă, în acest blog sunt eu cu dumneavoastră, cititorii, și regula este ”COMUNICAREA”, asta incluzând și sugestii ori critici ( făcute cu bun simț, desigur ). Apreciez grija dumneavoastră și vă sunt recunoscătoare, o să mă gândesc cum să fac. 🙂

      1. O posibilitate ar fi – cred eu – sa ramana postata prima, „in fata”, cea mai recenta versiune, celelalte urmand in ordine cronologica (normala sau inversa). Cine e mai „pe fuga” nu-i pedepsit sa citeasca si versiunile mai vechi (specificate a avea aceasta caracteristica) si se poate limita la cea mai recenta versiune (care, la aparitia unei noi versiuni, SI MAI recente, trece si-si ocupa locul „la coada”), iar cine are o fire mai curioasa si e mai deprins cu cititul are posibilitatea sa parcurga pagina pana la capat, afland astfel si variantele mai timpurii ale propriei descrieri.
        SAU – poti dedica (in cadrul rubricii de autodescriere) o a doua pagina denumita – spre ex – chiar „Versiuni mai vechi ale autodescrierii” – ca sa stie omul daca vrea sa intre sau nu – cu un link din pagina principala de autodescriere.

        1. Da, cred că așa o să fac, e cea mai convenabilă variantă, cea în care să păstrez la sfârșit descrierile anterioare. 🙂 Mulțumesc !

  21. Va rog să îmi scuzaţi indiscreţia, dar un iubit există în viaţa dumneavoastră? Răspunsul ar putea fi un aviz amatorilor de partenere inteligente şi cu bun simţ!

    1. Hehe… da, interesantă întrebare, trebuie să recunosc că m-ai / m-ați luat prin surprindere. Vă răspund, desigur … nu, momentan nu mai există. 🙂

      1. Aşa cum se spune…necunoscute sunt căile dragostei! Cine ştie, poate cineva reuşeşte să vă suscite interesul îndeajuns încât… vorba ‘ceea „dacă dragoste nu e, nimic nu e”! : )

        1. Corect. De ceva timp, însă, nu mi-a mai stârnit nimeni interesul 🙂 Și dacă a făcut-o, s-a dovedit a fi ceva imposibil ori total nepotrivit, astfel încât mi-am retezat entuziasmul, limitându-mă la o relație cordială și atât.

          1. Ah, dar vorba sloganului „Impossible is nothing”! Unei tinere domnişoare distinse precum dumneavoastră merită să i se acorde o atenţie deosebită. Mai ales în ziua de astăzi, când este atât de greu sâ mai gâseşti o fată cuminte, deşteaptă şi devreme acasă. De fapt, este greu să găseşti pe cineva de încredere cu care să ai o relaţie serioasă, direcţionată către întemeierea unei familii. Ah, lume crudă şi materialistă! O, Tempora! O, Mores!

      2. Pana sa te muti, pregateste-te sa pui mana pe o perie si pe detergent mult, bun si puternic aromat – mai un pic si (nu stiu daca vor bate la usa inainte) dar probabil o sa „faca coada” baietii la usa dumitale ca sa „marcheze olfactiv” „obiectivul” in speranta castigarii „trofeului”… 😛 😀
        Just teasing!

    1. Vă recomand acest roman cu mare plăcere! Precizez însa că asemănările dintre personajul fictiv şi modestul subsemnat sunt doar parţiale 🙂 O singură rugăminte am, să nu vă ataşaţi prea tare de Mathilde şi să nu vă însuşiţi o parte din personalitatea ei, ar fi dureros pentru viitorul dumneavoastră/potenţial iubit! 🙂

      1. Mulțumesc pentru recomandare, oricum aveam de gând să-l citesc ! Să știți că niciodată nu mi-am însușit personalitatea nimănui, cu atât mai puțin a personajelor ( feminine ) din cărți 🙂 Le-am admirat ori urât, am suferit și m-am bucurat alături de ele, dar nimic mai mult.
        Sau poate vă referiți să nu devin ca Mathilde, e o situație cu totul diferită. 🙂

        1. Uih, nu mă tentaţi să dau amănunte despre personajul cu pricina, nu doresc să vă răpesc bucuria de a-l descoperi dumneavoastră singurică 🙂 În altă ordine de idei, vă prezint sincere felicitări pentru poza de la avatar ( precum şi fotografului, care a avut iscusinţa şi prezenţa de spirit necesare reuşitei). Pe onoarea mea, aveti un aer distins, aristocratic aş putea spune! Eu ştiu că Banatul a stat o vreme sub stăpânire habsburgică; să fi avut oare ceva strămoşi la curtea de la Viena? Oricare ar fi raspunsul, mă înclin în faţa frumosului, sub orice formă ne-ar bucura privirea 🙂

          1. Nu, nu îmi dați amănunte, nici eu nu doresc, prefer să rămână misterul până când pun eu mâna pe carte. 🙂
            Hmm … mulțumesc pentru compliment, eu sunt fotograful, eu sunt și modelul, dar fotografia este editată, voiam să-mi fac ochii de chihlimbar, imaginea are o luminozitate excesivă. Nu știu ce să zic despre strămoșii mei, este posibil. 🙂 O fi aristocratic … cine știe.

  22. Am si eu o rugaminte…cand te mai uiti p-aici, treci la mine pe blog si vezi la contact id-ul de mess, da-mi un add (nu d-alta, da’ nu vad sa-ti fi pus vreo adresa p-aici, ori sunt eu bou chior) ca vreau sa vorbim ceva ce e mai eficient sa discuti „live” decat pe tip „forum/blog”.

  23. Ti-am recitit prezentarea si m-am decis cca imi place cum scrii , avem puncte comune, mai ales toleranta, si sa nu o mai lungesc :te-am trecut in blogrol, imi va fi mai usor sa iti fac „vizite” 😛

  24. Andreea, dumitale nu ti se pare nu numai ciudat, ci si nepotrivit, ca atunci cand vii DUMNEATA si sugerezi (ca sa nu ‘zic’ ‘soliciti’ blogexchange, linkul atasat semnaturii la chiar comentariul care contine acea propunere sa conduca nu la blogul dumitale, ci la profilul dumitale pe facebook? Nu ti se pare si dumitale ca in mod firesc MACAR la comentariul in care sugerezi schimbul de linkuri sa oferi si dumneata persoanei careia ii faci sugestia posibilitatea de a-ti vizita blogul, deci de a sti CATRE CE urmeaza sa linkuiasca?

    1. @Victor: Și mie tot blogul ei îmi apare, să știi. 🙂
      @Andreea: Salut și bine-ai venit ! Nu prea fac link exchange-uri, sper să nu te supere asta, dar e o ”regulă” a mea. Însă când mi se propun asemenea schimburi de obicei testez blog-ul respectiv să văd dacă îmi place suficient de mult încât să rămân și să îl trec la mine în blogroll. Așa că până una alta … te afli în perioada de probă 😛

      1. Cu scuzele de rigoare (asa intarziate cum sunt) catre voi amandoua, ACUMA – SI EU – TOT catre blogul ei sunt indreptat. Nu-mi dau seama (nu posed suficiente cunostinte in domeniu pt a depista) daca inainte fusese vreo problema cu netul sau cu PC-ul meu (sau poate cu mine), de ma dirijase aiurea (sau oi fi vazut eu aiurea). Mult succes in continuare amandurora!

        Andreea, nu era vorba de o revolta, ci doar de o tentativa de a corija (dinspre matusalemica mea varsta – comparativ cu a voastra) ceea ce cred ca si dumneata recunosti ca ar fi fost o greseala – doar ca (asa cum constat si eu acum ca sta situatia), observatia este neavenita.
        Si nu era vorba despre vreo doleanta A MEA de a-ti vedea blogul (probabil ca as fi vrut si as fi facut-o, dar din pacate – in urma imprejurarilor in care ma gasesc acum – nu prea mai am timp si energie disponibile pt noi contacte, ba pana si pe cele vechi care imi plac nu mai reusesc sa le vizitez decat sporadic), ba nici macar de posibilitatea propriu-zisa a gazdei noastre de a ti-l vedea (putea eventual sa-ti raspunda cerandu-ti adresa blogului), ci de ceea ce ar fi fost o impolitete – oarecum ca atunci cand – intrand intr-o incinta (sau coborand scarile) – ai astepta sa fii dumneata salutata de cei (egali dumitale) care se afla deja inauntru (sau de cei care urca), sau ca atunci cand – daca nu recunosti vocea persoanei care iti raspunde la telefon atunci cand DUMNEATA ai initiat apelul, ai sunat – in loc sa te prezinti, sau eventual sa enunti numarul de telefon pe care intentionai sa-l apelezi si sa intrebi daca ai nimerit la numarul dorit – intrebi dumneata (care ai sunat) pe cel deranjat de dumneata, cine este sau ce numar de telefon are. Imi cer din nou scuze pt presupunerea impolitetii dumitale, presupunere care se vadeste nefondata.
        Iti urez sa ai o zi buna si o viata frumoasa!

  25. :)))) Ce m-am distrat citind! Mai ceva ca la Boca de la Informatia. Nu stiu cum de n-am dat pe aici pana acum…
    1. Si eu am tendinta de a vorbi prea mult despre mine, dupa ce ma apuc 😀 Pur si simplu sunt prea multe de spus!
    2. Si eu sunt cam aiurita :-”
    3. Si eu vreau la UV! Dar la informatica 🙂
    4. I don’t fit in the popular crowd either 🙂 It’s fun to watch them how silly and alike they seem…
    5. Vaai parc-as fi citit despre mine la faza cu acomodarea :)) Asa mi se intampla si mie 😀 Si ma bucur ca ies in evidenta cu asemenea lucruri, nu cu porcarii extremiste (gen fumat, baut, drogat, injurat etc.) Dar de obicei studiez si observ, sa vad cum merge treaba, apoi imi dau drumul si dau din gura 😀 Asa mi se intampla si in situatiile in care cunosc persoane noi, nu sunt deschisa chiar de la inceput. Cel putin nu cu romani :-”
    6. Sunt perfectionista, visatoare, idealista si cateodata ma gandesc ca fac o mare greseala :)) parca astept prea multe de la mine in unele situatii.
    7. „O singură obsesie am, însă, și pe unii îi supără, dar ce să faci, nu poți mulțumi pe toată lumea: am tendința să corectez mereu oamenii …. când greșesc. Nu pentru mine, ci pentru ei, nu suport informațiile greșite, pronunțiile greșite, cuvintele scrise greșit. ” =))) Si eu am obsesia asta! Pe unele blog-uri chiar atrag atentia cu privire la cuvinte scrise gresit (zau de nu e jenant!). Depinde daca simt ca imi permit :)) Si cred ca multe injuraturi in gand am starnit cu obiceiul asta… :-”
    8. Si eu ma bosumflu 😦 Si pierd mult din cauza asta… Orgoliul asta 😐
    9. Si eu sunt putin (mai mult) rautacioasa pentru ca urasc sa par vulnerabila 🙂 De asta nici nu plang aproape niciodata de fata cu alte persoane. Am fost destul criticata si vreau sa fiu si sunt puternica. Am invatat sa ma apar si sa raspund cu trecerea timpului 😀
    Cand sunt putin rautacioasa cu prietenii pot sa zic ca doar glumesc pentru a rade unii de altii. Stiu sa rad si de mine, deci e ok :)) Dar in alte cazuri se lasa cu tunete si fulgere.
    10. „când pierde lumea ceva sau îmi cere să caut ceva că ei n-au găsit, în foarte scurt timp găsesc. Sunt o găsitoare, ar trebui să mă apuc să plec în goana după aur.” Aham, si eu. Si stii de ce? Pentru ca ne-am exersat abilitatea asta in timp ce cautam si gaseam greselile de pronuntie/scriere ale oamenilor:)).
    11. Foarte faina chestia cu voluntariatul 🙂 Eu ma descurc destul de bine la engleza, momentan inca fac exercitii pentru a-mi da CAE-ul spre sfarsitul anului. Si predau engleza ca voluntar la o gradinita 😀
    DRaguta poza :))))
    Scuze ca am scris atatea minuni, poate ca nu te interesa :-s dar am gasit multe asemanari si am simtit nevoia sa scriu 🙂

    1. Drăguțo, stai, măi, liniștită, chiar mă bucur că ai scris !!! Și felicitări pentru voluntariatul cu predarea-n engleză, aștept și eu o ocazie de-astea, că mi-aș dori. 🙂
      Oricând simți nevoia să scrii ceva aici, o poți face, nu e absolut nicio problemă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s