Festivalul Filmului European, ediția din Timișoara, a deschis publicului larg grădina de vară-cinema Capitol, cu proiecția ”The History of Love” – ”Povestea Iubirii”, în regia lui Radu Mihăileanu. Și dacă n-ar fi fost un film frumos și emoționant, n-aș fi scris despre el, că oricum rar vă povestesc despre filme aici, deși aș putea să o fac mai des (dintr-un punct de vedere amator, clar).
”Povestea Iubirii” e primul film în engleză al regizorului originar din România, cunoscut și pentru ”Concertul” (Le concert), sau ”Izvorul femeilor” (La source des femmes, pe care însă nu l-am văzut încă). Joacă și actori români, dar distribuția e majoritar străină – și poate o recunoașteți pe fetița din Hoțul de cărți, sau pe Gemma Arterton din Prince of Persia sau Clash of the Titans. Povestea e adaptată după cartea lui Nicole Krauss cu același titlu, și are ca temă principală – ați ghicit – IUBIREA.
Nu vreau să vă plictisesc cu detalii despre conținut – pentru că puteți urmări și voi filmul – dar, ca să aveți o perspectivă, acțiunea ne este arătată de ”atunci” și de ”acum”, cu Leo Gurski tânăr, îndrăgostit de Alma Mereminski, în Polonia, înainte de Al Doilea Război Mondial, și Leo Gurski bătrân, în New York, chițibușar și singur. Pe parcurs aflăm că el i-a scris o carte Almei, ”Povestea iubirii”, care i-a fost furată de un ”prieten” din copilărie, sub pretextul că manuscrisul a fost pierdut. Cartea ajunge să fie totuși tradusă în engleză de editoarea (se poate spune așa?) Charlotte Singer, o mamă singură, cu o fată rebelă și un băiat … pe puțin într-o ureche, dar simpatică. 🙂 Alma era ”cea mai iubită femeie din lume”, nu numai cât timp ar fi fost în viață, chiar și după moarte, prin moștenirea literară pe care o lăsase Leopold.
Sunt multe surprize pe parcurs ce te fac să suspini, și, pentru sufletele mai sensibile, să verși o lacrimă sau două, așa cum am făcut-o eu. Personajele îți merg la suflet, și partea de umor este savuroasă, decorul fiind mai puțin important în acest caz – mi se pare că accentul cade foarte mult pe cum simt și ce trăiesc oamenii din poveste. 🙂
Vestea bună e că Povestea Iubirii va putea fi vizionată și în cinematografele din România începând cu 9 iunie, dar până atunci, dacă mergeți la TIFF, nu ratați vizionarea acolo! Mie mi s-a părut un film emoționant, de văzut și savurat! Dincolo de peliculele populare și hollywoodiene, țin mult să sugerez și alte tipuri de filme sau evenimente care promovează ”altfel-ul”. În Timișoara sunt o destule astfel de vizionări, deseori gratuite, uneori cu tematici (Cum va fi, spre exemplu, Zilele filmului de umor ediția 2017, în curând, organizată de Institutul Cultural Francez – link ediția trecută, sau Festivalul Internațional de Filme Foarte Scurte), și merită inspectate.
Cam atât pentru azi, ne recitim, proaspăt, mâine! O duminică frumoasă în continuare!
ianca 