Nici o treabă la 50 de ani și muzică din anii hăhăăă

Subiectul pe care l-am ales azi e scurt, dar simpatic. Voiam să zic 2-3 vorbe despre ”rocker-ii bătrâni” și cum se distrează ei, pentru că pe bune, sunt niște oameni atât de mișto! Lumea îi etichetează ca pletoși, rebeli, naiba știe, dar acești oameni sunt, în general, cei mai cu spirit viu la o vârstă așa înaintată pe care i-am întâlnit vreodată.

Mă uit aici nu doar la unele familii ale unor prieteni, ci și la necunoscuți pe care îi observ în baruri. Cărunți, cu freze, îmbrăcați în negru, cu geci sau veste de piele, arată ca mai mulți Bon Jovi în vârstă și românizați. Beau bere, își fac selfie-uri cu nevestele lor (care sunt și ele rocker-ițe, da?) și dansează chiar și doar de pe un picior pe altul, dar mereu cu zâmbetul pe buze. Nu le pasă decât de faptul că sunt împreună cu prietenii lor și că se simt bine. Ca să fac o paranteză, noi, ”tinerii”, ne uităm în stânga, în dreapta, doar doar impresionăm pe cineva, foarte conștienți de cum arătăm și ce gesturi transmitem. Ei bine, acești oameni nu simt nevoia să transmită nimic decât autenticitate. Așa o energie de la oameni trecuți de 40-50 de ani rar mi-a fost dat să văd și se cam regăsește în acest tipar de oameni. Iar când spun rock, acesta poate lua diverse forme, inclusiv folk, dar putem extinde la a ne referi și la muzică din anii 70-80 în general (de la Queen la AC/DC, la Blondie sau Tina Turner).

Probabil vă întrebați … dar Doamne ferește, cu ce tip de oameni umblă și fata asta? :)) Nu umblu cu ei, dar se nimerește să ne întâlnim în locuri de genul festivalelor sau locurilor cu muzică din anii 80, pentru că sunt și eu un suflet ”bătrân” în corp tânăr și îmi place foarte mult și muzica de acum 30-40 de ani, nu doar cea modernă. Și nu doar atât, că vin și dansează și cântă din rărunchi (unde e cazul) și se simt bine, dar rezistă, domnule! Păi la 4 dimineața să fie barul aproape gol și ei să fie printre ultimii rămași? Super simpatic!

Cumva asta îmi dă speranță că lumea nu se încheie la 40 de ani, și că de fapt ce contează e atitudinea, spiritul tânăr, zâmbetul acela de voie bună și muzică faină. Mi-ar plăcea odată să și stau de vorbă mai îndelung cu astfel de oameni faini, pentru că sigur au și o poveste pe cinste. Dar nu când sunt în elementul lor și se distrează – atunci îmi place doar să-i observ cu un drag nebănuit. 🙂

rocking good.jpg
De acilea: https://oldspouse.wordpress.com

 

Anunțuri

2 comentarii

  1. Cred că abia în momentul în care am început să cunosc tot mai mulți oameni cu vârste înspre și peste 50 de ani care încă TRĂIESC, mi-a trecut frica aceea de a îmbătrâni. Când ești în preajma unor astfel de oameni, îți dai seama cu adevărat că poți trăi la orice vârstă, că te poți distra și te poți simți bine făcând fix ceea ce îți place la orice vârstă. Îmi pare rău când văd oameni care se opresc pur și simplu din a trăi cu adevărat chiar și pe la 30 de ani. Acasă și serviciu, nimic altceva… Cred însă că începe să se mai schimbe mentalitatea 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s