Dor de ducă

Buenos dias/noches! Cum vă place vara asta ? Frumoasă și caniculară, e ? 🙂 Eu tânjesc vara asta, drept să vă spun. Știți că în programul nostru al AIESEC-ului, există acel eXchange, unde oricine se înscrie poate merge să facă voluntariat sau să lucreze în ce domeniu dorește, în cele 110 țări care au locale AIESEC.

Vara asta au plecat foarte mulți oameni din localul nostru sau urmează să plece. Cam toți cu voluntariat … în Indonezia, Egipt, Irlanda, Cipru, Tunisia, Turcia, Polonia, Suedia și probabil multe altele. Pe grupul nostru de gmail primim aproape constant mail-uri despre cum le merge și ce activități au pe-acolo. Nu vreau să mă înțelegeți greșit … nu sunt invidioasă. Chiar mă bucur pentru toți cei care au plecat că trăiesc asemenea experiențe, cum s-ar zice, ”life-changing”.

Dar îmi doresc și eu nespus de mult să plec undeva pentru 6 săptămâni, să trăiesc ceva nou și diferit, cât mai exotic, dacă e posibil. Problema ? Banii, desigur. Și aici mă refer îndeosebi la banii de drum, pentru că mâncarea+cazarea e asigurată. Mă rog, și banii de buzunar, se înțelege. Mi-ar plăcea enorm să beneficiez și eu odată de programul ăsta, chiar de mai multe ori, dacă se poate. Mă întreb însă dacă se va întâmpla, pentru că viitorul nu știu dacă sună atât de bine – cu tot cu optimismul meu cu tot.

Nu-mi spuneți că pot să plec oricând, că nu trebuie neapărat acum, că să stau cuminte. Dar când ? Când o să am un job pe bune, la 25 de ani ? Dacă atunci nu îmi va arde de asta ? Dacă nu o să mai simt același entuziasm ? ( lucru aproape imposibil, dar zic și eu ) Nu vreau să stau cuminte, să stau acasă, pe fundul meu! Uite-așa! Însă nu fac nimic cu vrutul, deci pot să-mi pun pofta în cui, deocamdată.

 

E cam frustrant. Nu e ca și când aș visa la nu știu ce iPhone și nu pot să-l am. Cum să vă spun eu vouă … spiritul meu e călător. Nu sunt născută să stau locului. Vreau să văd, să simt, să gust, să experimentez limite personale, să cunosc cât mai mult, adică îmi doresc să plec, să vizitez, să zbor, să merg pe jos, să îmi fac bagajele și să mă întorc și să povestesc. E ca un fel de foc intern. Sper doar că nu se va stinge cu timpul, pentru că acum cât sunt tânără nu am frică de nimic și mă duc, vorba ceea, cu pieptul dezgolit, curajoasă, energică și cu mintea ușoară, deschisă.

Eh … cine știe ce îmi rezervă viitorul. 🙂 Poate dacă îmi doresc asta suficient de arzător, se va îndeplini. În continuare vă las câteva fragmente pe care mi-am permis să le extrag din mail-urile primite ( sper să nu se supere nimeni ), iar când prietena mea se întoarce din Indonezia+Bali, o să aveți un guest-post tare drăguț scris special pentru mine, pe care eu l-am cerut pentru voi. 😛

”Weekendul ce tocmai a trecut am fost pe o insula numita Pramuka Island. Insula era f traditionala, mancau numai peste acolo, nu aveau electricitate decat noaptea, net nu exista si nu poti sa faci plaja ca e lipsa de respect sa stai in costum de baie si daca e intreg. Am mers sambata in mijlocul oceanului si ne-am uitat la corali si pestisori colorati si nenea de acolo m-a luat de mana si a incercat sa ma duca la fundul oceanului sa vad mai bine dar m-am panicat asa de tare si nu puteam sa imi tin respiratia asa ca dupa vreo 3 incercari am renuntat(oricum am fugit de un peste care mi se parea dubios), am vazut apoi rechini tinuti intr-un loc mult prea mic pt ei, si broscute testoase cu care am facut poze si am stat toti si ne-am planificat excursia catre bali si lombok care pt mine va fi muuult prea scurta din pacate si nu pot sa schimb data biletului de avion.”

”Joi am inceput sa tin si eu Ramadamul si ziua aia a fost chiar ok, am baut 2 l de apa inainte de rasaritul soarelui ca sa fiu sigura ca nu ma dezhidratez si sincer nu mi-a fost asa de greu chiar daca am mers la copii si am avut si prezentarea despre Romania si toate cele. A doua zi am plecat intr-un loc numit Green Canyon unde a fost f tare, am inotat mult, ne-am lasat dusi de curentii raului si eu mi-am zdrelit genunchii bine de tot in pietrele imense de apa unde erau pui de crabi cu sutele si aratau ca niste paianjeni fiind atat de mici. Cativa au sarit de pe o piatra inalta , dar eu nu am facut asta ca la norocul meu nimeream in locul cu pietre nu cu apa asa ca am zis mai bine nu. La intoarcere am vazut un crocodil relativ micut in apa si ceva soparle imense ceea ce ne-a facut sa realizam ca noi tocmai am inotat cu crocodilii :)).”

Copii au fost f draguti ieri si eu am avut o idee cu ei sa puna pe hartie ce vor sa fie cand cresc mari si care sunt visele lor, a fost super dragut cand am facut sharing cu toata lumea si le-am spus dupa sa-si faca acasa un poster cu visele lor si sa-l puna pe perete(stiti voi, vizualizarea dorintelor, legea atractiei universale). Grupa asta ma striga Ka Andrada(inseamna sora Andrada, cred ca sora mai mare, dar nu sunt sigura)
Mai avem de mers maine la safari park, vineri ma duc intr-un orasel mai la munte , smabata e inchiderea si duminica Baaaliiiii.

O sa-mi lipseasca locul asta foarte mult si oamenii la fel, sper totusi sa-i mai revad in alti ani. Tipa din Egipt ne-a invitat la nunta ei deci poate acolo :D. O sa am foarte multe sa povestesc cand ma voi intoarce, sper sa nu uit nimic din experienta asta chiar daca nu am scris ce am trait aici pe ceva(exceptie facand mail-urile, dar ele sunt doar o micuta parte).” Andrada, Indonezia

”Din Dublin in Galway am ajuns usor, iar acolo m-a asteptat Emilian. Am sosit tocmai in timpul of the Races Week 😀 cand toata lumea se imbraca mega elegant, iar fetele au tot felul de palarioare ciudate, exact ca in filmele alea britanice :))) si culmea, par foarte mandre de ele atunci cand isi sucesc picioarele pe strada din cauza tocurilor, iar cu cat e palaria mai colorata si are mai multe pene, cu atat mai bine. Oraselul e micut si nu are blocuri, are doar case, ceea ce mi se pare super tare. Cand vorbeste cineva cu mine am mereu impresia ca se rasteste la mine :)) Au un accent al naibii de irlandez 😀
Casa unde stau e ok, momentan suntem 6 (Romania, Croatia, Germania, Coreea de Sud, Irlanda) insa vom fi 10. Camera mea e de 2 persoane, avem paturi suprapuse si deja mi-am ales pe cel de sus pentru ca asa pot sa vad mereu lacul de peste strada (ca acum)….aaa nu mi-a sosit inca colega de camera.
Daa, daaa :)) cand m-am trezit era ceata afara si m-am uitat, bineinteles, la lac… am crezut ca il vad pe Nessie, dar de unde, era doar o barca esuata, adusa probabil de vant =)) *facepalm* ma aflu in Irlanda, nu Scotia 😀
Imi place ca reciclam gunoiul 😀 Singurul soc pe care l-am avut a fost atunci cand am intrat in baie si am vazut ca au robinete stil britanic. Adica, la unul vine apa foarte rece si la celalalt foarte calda, deci am de ales, fie ma transform in Yetty, fie raman fara un rand de piele pe maini :D” Janina, Irlanda

Ieri am mers cu yacht-ul undeva la 2 ore de Adana intr-o statiune mega faina,Marsina.Am stat pana la ora 6 acolo,a fost mega mega tare,am inotat foarte mult-Adi cu colacul ,am dansat eram cel mai animat yacht de pe acolo.Mai sunt 2 romance aici care ne-au dat sfaturi si ne-au impartasit niste impresii de-ale lor,prima regula ptr fete:”nu-i lasa sa te atinga,daca te te iau de dupa cap,sau iti pun mana pe umar,le spui yoc-gen nu”,alt sfat”a fost sa fim atenti la circulatie-aici se cam conduce fara reguli,trebuie sa fii mega atent si cand treci pe verde.
Incepand de maine avem orientation days,azi cred ca doar o sa ne plimbam prin oras.Deocamdata stam la un Aiesec-er pana duminica,cand ne vom muta la host family.Sa va pove un pic despre tipul asta:e mega de treaba,dimineata se trezeste inaintea noastra sa ne prega micul dejun,aseara a incercat sa ne gateasca ceva -nu i-a iesit,pana la urma am mancat chips-uri si ne-a servit cu bautura traditionala turceasca-rachi,si noi l-am servit cu tuica si l-am atentionat ca e foarte tare iar cand a baut s-a facut rosu la fata,avea ochii cam rosi si s-a dus repede la baie-a zis ca nu mai incearca:))” Adela și Adi, Turcia

”Va scriu dupa o vizita de doua zile in Cairo, unde m-am simtit super fain!!! Ieri am fost la piramide, ne-am plimbat cu camilele, a fost asa de funny 😀 am avut cea mai incapatanata camila ever, care nu voia sa se aseze ca sa ma dau jos, oricat au insistat ingrijitorii de acolo :)) Aici sunt organizate o gramada de proiecte super tari si vin interni in continuu, ii super fain cand iesim impreuna si de fiecare data cunoastem oameni noi si super tari 😀 am descoperit adevarata mancare egipteana care ii super buna si nu foarte diferita de bucataria romaneasca (cu exceptia condimentelor), ieri am mancat ciorba si un fel de sarmale si mici :))

Am fost si la mare pe coasta de nord, unde am vazut cele mai multe nuante de albastru si turcoaz si cel mai alb nisip ever, este incredibil de frumos… 😀 M-am indragostit de Egypt, este cea mai frumoasa nebuna si distractiva experienta ever !!!!” Ale, Egipt

”Internationalii sunt super faini and we are having a lot of fun together. Suntem din China, Indonezia, Taiwan, Kazakhstan, Ucraina, Rusia, USA si bineinteles Romania 🙂 Un lucru bun ca sunt asa multi asiatici e ca ei vor sa calatoreasca mult, si mai merg si eu cu ei. Saptamana trecuta am fost la Cracovia, and it was pretty awesome, beautiful city and a lot of crazy girls=reteta perfecta. Saptamana asta merg la Berlin si la Varsovia, iar saptamana viitoare e foarte probabil sa merg la Praga. (check my fb for pictures 🙂 )
Alt lucru fain pe care l-am facut de cand sunt aici a fost sa merg intr-un Rope Park, care o chestie cu niste trasee la mare inaltime pe tot felul de franghii and stuff, a fost fff greu dar a meritat experienta, I would so like to do it again 🙂 (again, check my fb).
Legat de lucru pe care il fac aici I love it! Copiii sunt extraordinari, se ataseaza foarte repede de noi.Din pacate pot deveni un pic „agresivi”, in sensul ca nu e foarte placut cand 5 copii trag de tine deodata,prin urmare am si un suvenir de la ei, o vanataie pe obraz :)) Am fost cu ei si la bazin, si la zoo 😀
Vineri va trebui sa gatesc pentru copii , si am sa fac mamaliga. Wish me luck so I won’t kill them
:))” Andra, Polonia

Am să încep cu partea cea mai palpitantă, și anume cu faptul că astăzi am fost în Nicossia să vorbim cu președintele. Am fost primiți la guvern și am vorbit personal cu el… mă simțeam ca în filme cu toată presa și securitatea din jurul nostru, foarte tare experiența.
Cât despre viața mea de zi cu zi, pot să vă spun că mă îndrăgostesc de Cipru tot mai tare, Organizing Committee-ul a organizat o mulțime de excursii pentru noi și locurile în care am fost sunt absolut superbe. Un lucru relativ șocant este că deși partea de nord a Ciprului, unde sunt eu, e foarte frumoasă e foarte lipsită de civilizație, adică în afară de câteva orașe mai turistice, totul pare stins.

Oricum, pentru partea de internaționalism nu am cuvinte suficiente sa vă spun cât de interesant e și de câți oameni extraordinari am dat aici… Mi-a deschis ochii în multe privințe experiența asta și mi-a dat poftă de viață… e superbă senzația.” Laura, Cipru

Anunțuri

15 comentarii

  1. Neata! Hmmm…iti inteleg sentimentul, dar nu te speria de varsta de 25 de ani. Pe mine si colegii mei ne-a apucat pasiunea pentru tot ce inseamna voluntariat dupa 26 de ani 😀 Asa ca ai rabdare 🙂

    Apetisante descrierile de mai sus, recunosc 😀

    1. Încerc să-mi păstrez răbdarea, vacitim … 🙂 Nu e vorba de speriat, dar poate atunci o să am alte planuri sau poate că mor până atunci, cine știe ? 😛

    1. Roxandrei, bine-ai venit și mulțumesc de vizită. Păi deocamdată lucrez, dar o să renunț la sfârșitul lunii, că nu îmi place.
      Apoi va începe facultatea, iar mie voluntariat+facultate îmi e de ajuns, căci nu aș putea să mai și lucrez part-time, numai dacă ar fi ceva de genul editor/scriitor sau ceva de acasă și online.
      Programul Work&Travel nu mă atrage, căci oricum trebuie să-mi plătesc drumul și costul găsirii unui job acolo …
      Mulțumesc pentru link, oricum 🙂

  2. Misce, te inteleg atat de bine! Nu cred ca focul asta se va stinge vreodata, doar sa nu lasi resemnarea sa se instaureze. Poate nu ai suficienti bani sa mergi in Cairo acum, dar poti incepe cu locurile mai apropiate, e un mod de a-ti mentine motivatia si entuziasmul.
    Am poposit in ultima saptamana pe muuulte site-uri dedicate calatoriilor si sunt dezamagita oarecum… Costul unui bilet dus-intors, de avion, e teribil de mare… Mai sunt unele ,,promotii” si oferte cu locuri limitate pe la Wizzair, poate voi apela candva la asta, in urmatorii ani, dar in rest… 😦 Si daca vrei sa ajungi prin Africa, Asia… aoleu 😦 Mi-e ciuda oarecum. Adica banii pentru o saptamana acolo echivaleaza pretul biletului de avion.

    Dar sa nu renuntam, draga Miscellioara!!

    Poate vei reusi totusi sa mergi prin tari straine cu ajutorul AIESEC… Ar fi groooozav!!!!!

    1. Încă nu o las, Colorblissuco, mai am vreo 2-3 ani până acolo 😛 Nu, nici cu locurile apropiate nu merge, căci n-am bani nici să mă deplasez în țară, darămite peste hotare.
      Da, biletele dus-întors pentru alte continente sunt destul de piperate la preț …
      Eu nu renunț, ( încă ) drăguțo, că mie doar bani de bilet îmi trebuie, în rest, prin AIESEC, am cazare și masă de obicei asigurată …
      Eh, poate vara viitoare, poate poate 😀 Ținta mea e Brazilia. Dar merge și Portugalia. :))

  3. Dar trebuie sa fii deja in AIESEC ca sa poti participa la actiunile acelea de voluntariat?

    Eu am tot cautat la inceputul vacantei locuri interesante unde as putea pleca in scop util, dar n-am gasit nimic rezonabil ca pret. Am cautat tabere de lb straine, in principiu, si erau mega-scumpe. DUp-aia am cautat chestii legate de voluntariat, dar si plecarile astea mi s-au parut scumpe (chiar daca era asigurat nu-stiu-ce). Si s-a dus vara 😦

    1. Păi ca să pleci în eXchange, da, trebuie să fii înscris în AIESEC. Nu trebuie neapărat să fii membru, dar să fii înscris ca om care pleacă în eXchange prin intermediul nostru … deci nu e mare lucru. Singura chestie e drumul, repet … în rest, totul e bestial. 😀
      Îmi pare rău că n-ai reușit să-ți găsești ceva drăguț … și care să-ți placă și pe bani puțini. Într-adevăr, școlile de vară pentru liceu sunt destul de piperate … din nefericire. Beneficiază de ele cam cine nu are nevoie …

  4. O resursa care poate fi utila celor ce doresc sa se implice in voluntariat: „The Necessary Teacher Training College – program de 3 ani in Danemarca pentru formare de profesori/coordonatori/voluntari pe proiecte de dezvoltare in tari din Africa, Asia, America de Sud. In cadrul programului se efectueaza o calatorie de 4 luni in Africa de Nord-Vest pentru a studia si investiga viata comunitatilor sarace, precum si perioade de practica pedagogica/voluntariat in scoli private din Europa.” Pentru mai multe detalii ma puteti contacta (eu sunt deja studenta aici si nu regret alegerea facuta!) sau puteti vizita site-ul organizatiei http://www.dns-tvind.dk/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s