Cum ( nu ) muncește românul

Chestia poate fi generalizată, dar cum am observat asta ponderal pe români, despre ei comentez mai mult. Observ cu o oarecare stupoare că sunt destui oameni în ziua de azi care nu muncesc cu plăcere, muncesc de nevoie, să-și întrețină familia, din cauză că sunt prea proști ori comozi să facă altceva ori să mai facă un ban pentru plăcerea personală etc. Și dacă ei nu lucrează pentru că le place, atunci și ”publicul” vede asta, de multe ori primind tratamente neadecvate atunci când vin să-și rezolve problemele.
Un exemplu clasic e cu veșnicele secretare, plictisite, sau cu doamnele de la poștă care mai vorbesc la telefon ( intimități, nu în interes de serviciu ), mai iau o pauză în afara programului de pauză și dacă le faci o observație decentă urlă ”Nu vezi cât am de lucrat ??”.

Pe de cealaltă parte, îmi e milă de cei de la KFC, să zicem, care lucrează săracii în mirosul acela de mâncare, permanentă căldură, în picioare, minim 6 ore pe zi, chiar 8. Și tot se străduiesc să fie amabili, să zâmbească, îi ierți dacă sunt neatenți. Pe ei îi apreciez cel mai mult, pentru că de obicei sunt studenți care lucrează în timp ce studiază la facultate sau contribuie cu un ban la cheltuielile de-acasă, ori, în fine, motivele sunt multiple. Dar când le văd pe vacile astea, că altcumva nu le pot spune și în general sunt femei, fără chef și mestecând gumă sau mișcându-se ca melcul, îmi pun mereu aceeași întrebare: DE CE SĂ FACI CEVA CE NU-ȚI PLACE ?

Observ și la facultate cum vin unii care sunt paraleli cu profilul ales, sau în fine, nu îi interesează respectivele materii. Unii fiind … cei mai mulți, de fapt. Mă rog, sistemul de învățământ din România nu prea îți oferă șansa să alegi bine ce vrei și mai e și lipsa admiterii, en fin, aceasta e o altă discuție. Oare nimeni nu înțelege că:

1. nu rezistă mult timp la serviciu dacă nu știe să facă EFECTIV ceva ? Excluzând pozițiile politice.
2. munca din scârbă pe care o prestează nu îi aduce niciun beneficiu, nicio satisfacție pe plan personal, nemulțumind șefii de activitatea angajatului, ducând, de cele mai multe ori, la concediere ?

Și încă ceva care mă scoate din minți: deștepții care vor să se angajeze automat pe post de director. Cine-ți dă bani, frate, pe lâncezeală, în viața asta ? Chiar și un post de manager solicită cunoștințe și capacități intelectuale … Nu pricepe nimeni că mama și tata n-o să fie acolo ”per sempre” ca să dea banu, să asigure traiul fericit și fără de griji al scumpei odrasle ?

Mai am o singură întrebare și închei: aceiași ”nimeni” nu își dau seama că lucratul eficient și cu spor și drag crește performanța, calitatea și eventual, răsplata ? 🙂

Poate mă lămuriți voi. 🙂 Iar în cazul în care sunteți angajat / angajator, mi-ar plăcea să îmi spuneți cum e în situația voastră.

P.S. Un videoclip simpatic realizat de niște amici.

Anunțuri

82 de comentarii

  1. Eh, cand am zis cuiva, candva, ca pt a ajunge la cireasa de pe tort -in spetza, locul dorit de munca- trebuie sa mai inghitzi si niste rahatzi, mi-a zis ca nu e asa… Sa luam exemplul tau: facultatea. Ti-oi fi ales tu ce ti-ai dorit dar vei avea de inghitzit si niste rahatzi, vei avea si cursuri neplacute, va fi nevoie sa inveti si la alea, va fi nevoie sa si muncesti ca sa scoti un banut, nu ? Faza e ca doar nu o sa stai posaca si bleaga, doar pt ca mai iese si o buruiana pe langa trandafir …
    Cu VACILE sunt de acord. Mi-e sila si mie de trantoritzele astea care ocupa un post doar ca sa te incurce. Un exemplu concret: VACILE de pe Campia Ambasadei Romane de aici. Malakismenes Malace ! (acum iar ezit sa apas „Trimite un comentariu” pt ca ma streseaza ca la comentariile mele, apare spermatozoidul ala electrocutat care parca danseaza salsa)

    1. Lostinho, din moment ce mi-am ales ce mi-am DORIT, restul nu mai contează așa de mult, acei mici rahați … îi trec cu vederea. Cât despre muncit ca să scot un bănuț, atâta timp cât e TEMPORAR nu contează așa de mult. Eu mă refeream la cei care parazitează locurile de muncă, stau la birou și lucrează fără spor, fără chef etc. nedorind să-și schimbe situația .. decât, eventual, cu una de director. 😛
      Și tot legat de facultate … sunt o mulțime de lipitori năuce, genul ăla care vin doar ca să nu stea, fără să aibă un scop bine determinat. 🙂

  2. Imi place maniera de abordare. E problema tinerei generatii. Mamica si taticul, dupa ce il intretin pe student nu stiu cati ani la scoala, sunt de parere ca odrasla musai are nevoie de un birou de sef. Doar nu degeaba a facut atata scoala! Gresit. Angajatorii stiu exact de ce au nevoie, iar genul acesta de candidati nu e agreeat. Cand vine angajatul si-ti impune ce salar, ce conditii sa ii oferi, il trimiti la plimbare. Sa-i iasa din cap aerele de sef!

    1. Așa e, discutam cu o doamnă într-un tren, inginer constructor, că veneau studenții de la arhitectură în prostie să se angajeze și habar nu aveau să deseneze nici măcar o schiță. Și unul voia neapărat să se angajeze ca director, altfel nu accepta niciun post. Apoi l-a întâlnit întâmplător pe stradă și l-a întrebat, ironic, dacă a reușit să ”se facă șef” și acesta i-a răspuns că încă mai caută. :)))

  3. „nu muncesc cu plăcere, muncesc de nevoie, să-și întrețină familia” – sa te vedem si pe tine peste vreo 20 de ani.. ce placere mai ai sa tot alergi si sa tragi pentru ACELASI SERVICIU care-ti asigura un oarecare confort (mai mult sau mai mare)

    1. Păi dacă îmi asigură confort, de ce nu mi-ar mai place ? 🙂 Mamei mele încă îi place ce face, de exemplu, și lucrează de 25 de ani în aceeași instituție. Mediul colegial o deranjează, atât.

      1. Daca lu`mama ta ii merge roz.. si inca-i face placere.. nu inseamna ca-i la toata lumea asa. Eu de exemplu urasc rutina.. si presimt ca n-o sa-mi placa sa ma tot trezesc si sa ma duc la acelasi nenorocit de serviciu.. sa fac ce-am facut deja multi ani. Ma simt ca intr-un labirint din care nu mai pot iesi.. sau mna Tetris ca tot vorbeam :lol:.. Raman dracu la acelasi stil de joc.. Poate mai vreau si-un shooter dupa atata construit 😆

        1. Nu îi merge chiar roz, e bugetară, dar mă refer la DOMENIUL cu care lucrează, care vine în permanență cu noutăți, deci nu doar îndosariezi toată viața niște fișiere sau nu cureți întruna cartofi prăjiți la Mec; am pomenit de ea ca exemplu că se poate și că depinde.
          Știu că urăști rutina, dar tocmai pentru că o urăști și vrei să scapi de ea, ține de tine să îți schimbi ori modul de abordare, ori locul de muncă cu unul mai atrăgător. 🙂

          1. Dorinta mea arzatoare e sa ma fac patron 😆 Nu sa ma faca careva director din start cum ai scris tu pe acolo 🙂 ( acum de la dorit pana la implinit mai e :).. dar macar am scop.. nu’s „scopless” :mrgreen: )

            Iar la ce-ai mai scris.. vin cu un citat pe care l-am mai pus si la Nice:

            „Sa te urci in metrou in zilele toride al verii.. Sa nu faci altceva decat inventare, sa dai telefoane sau sa vinzi si sa cumperi.. Sa suferi 50 de saptamani pe an, pentru 2 saptamani de vacanta. Si totusi, numai asa iti poti cladi un viitor. Existenta mizera!” +

            „haituit ca un caine chinuit pentru o cariera de maine
            vlaguit intr-o maniera de ne-nchipuit pentru o paine
            intr-o companie de idioti, toti parsivi si hoti
            socoti ca poti s-o scoti la capat cu niste roboti
            la limita rabdarii cedez des, nu ma integrez
            caut sa ma tratez si fac peri albi la cat ma enervez
            pe zi ce trece visez de 10 ori la mai bine
            conturez profilul unui salariat ce vrea sa plece
            iesit din comun in fapte cu replici acide date”

  4. „Nu pricepe nimeni că mama și tata n-o să fie acolo ”per sempre” ca să dea banu, să asigure traiul fericit și fără de griji al scumpei odrasle ?” – asta mi-a placut 🙂

    1. Cine e Eugen ? 😀 Atunci cu atât mai mult cu cât îmi oferă ȘI acest confort. 🙂 Să zicem că aș fi traducător de peste 20 de ani în domeniu … ar însemna rutină ? Deloc ! Nu toate meseriile implică obișnuință și repet, dacă îți place ce faci … n-ai cum să ”ți se acrească”, pentru a cita un anumit domn în viață. 😛

  5. 🙂 Eu din acel tot exclud adevărul și iubirea. Ori iubești ori nu, este alb sau negru, nu ”in between”. Și apropo, interesante versuri, cui aparțin ? 🙂

    1. Ce-am zis cu relativ tinea de asta:”Nu incerca sa gasesti iubirea absoluta, pentru ca nu exista. Totul este relativ pe lumea asta, pana si iubirea.”

      Iar la versuri,. Apartin unui artist cu cap (destept).. nu gen Inna sau Andreea Banica sau ce panarame cu fuste mini mai avem noi care tot canta un refren si cam atat.

      1. Cel care a zis-o pesemne a fost un om tare trist. 😛 Din păcate sau fericire, nu tocmai îmi pasă, nu sunt de aceeași părere.

  6. „Aaa, eu ma numesc Eugen
    euGen. Gen eu, stii
    da si….

    Gen pierde timpul, freaca p**a gen pierde vara
    Gen nu prea i-a placut la scoala
    Trage la sala gen se umfla cu oxigen
    Nu saluta din spranceana, doar din abdomen

    Gen cerceteaza-orice teren gen
    E mereu pe faza, asteapta doar un semn gen
    Toata lumea e pe jos lacrimogen, gen
    Ca e praf si l-au ars ca pe polen, gen

    E fenomen. Imagineaza-ti-l cum vine
    Mersul lui de Johnny Bravo se remarca in multime
    Specimen care exista doar in filme
    De categoria a treia, dar in fine

    Cica zice c-are o fata pe genul lui gen
    Tres joile, ca Angelina Jolie fara sutien gen
    Pe langa silicon si colagen
    Varsa milioane-ntregi in club pe cola, gen

    Mai mult decat monden
    Se potrivesc perfec in Porcheul ei Caen, gen
    Si cica scoate la vanzare un teren, gen
    Ca sa-l mute din Berceni in Cotroceni, gen”

    😆

        1. Și eu am dormit mai înspre seară, că ”venii” obosită acasă după aproape jumate de zi de umblat și mna, somn ușor, sweet child :))
          Da, noaptea am o pasiune pentru luat muzică, nu știu de ce … și merge și bine downloadul ! :))

        1. Nu prea mai ascult muzica ca pe vremuri 🙂 Ziua nu prea am timp.. iar noaptea lumea doarme:))

          Am mai downloadat si eu recent.. dar mai putinel asa. Niste melodii in spanish 😀

  7. Eu am 2 melodii în limba spaniolă, de suflețel, așa, deși îmi plac multe, dar acestea două, când vreau să plâng, le ascult, poate le știi:

    🙂

    1. Le stiu 🙂 Imi plac foarte mult.. le-am ascultat des in trecut :D.. Si inca-mi face placere sa le ascult. Vezi.. ce melodii superbe mai exista pe lumea asta.. dar taranii de pe la noi prefera manele :-j.. Trist 👿

      1. Da, chiar sunt frumoase, dar să știi că alții ar zice că mai sus menționații ar fi maneliști. Doar că ei cântă despre dragoste sau dezamăgire, vise etc. nu despre dușmani, băutură și femei, în fine.
        Mi se pare că în spaniolă, portugheză și franceză se poate exprima cel mai bine iubirea, nu știu de ce, îmi face plăcere să ascult melodii de dragoste în aste trei limbi. Deși există și în engleză, nu zic, dar parcă … 🙂

        1. Portugheza o urasc :mrgreen: desi imi place porcaria asta 😆

          (poate o mai fi fost de vina si clipul de a inceput sa-mi placa si melodia :lol:)

          Franceza nu o cunosc foarte bine (desi in liceu aveam note BUNE.. dar dupa, dracu s-a mai intresat de ea.. s-o invete :-j. Nu ma pasioneaza. Nu stiu piese frumoase de dragoste in franceza dar stiu ceva.. ca-mi place hip hopul francez 😎 Nu stiu eu toate cuvintele, dar la ureche se aud bine :lol:)

          In general sunt cu engleza si spanish. Sunt in top 3 limbi favorite. A 3-a e italiana. Pe primele 2 le stiu BINE chiar spre foarte.. Italiana – slabut.

          1. Hmm … ți-aș recomanda Mireille Mathieu – On peut encore mourir d’amour, pentru început, dar nu știu dacă e pe gustul tău. 🙂

      2. Am folder special cu melodii in spaniola.. E tarziu acum, ca ti-as fi dat mai multe. Poate.. in urmatoarele zile 🙂

        Imi mai daduse o prietena niste piese frumoase.. cu tot cu mariachi gen.. dar mi s-a stricat un hard :(.. Trebuie sa i le mai cer iar..

  8. Frate.. nu mai ai voie sa canti despre dragoste si dezamagiri sau vise ca gata e manea :-j penibil. Suntem oameni.. toti avem trairile astea.. Poate or fi unele versuri mai „manelistice” dar felul de a le canta e cu mult peste jalea tipica a lu parizer, pardon, salam de exemplu.. ce sa mai zic de un gutzalau.. N-are Gutza in veci fatza de David Bustamante 😆

    1. Ce naspa ii sta cu pleata.. mult mai bine ii sta scurt 🙂 Nu inteleg de ce le place la spaniolii astia sa’si lase pleata.. Sergio Ramos pleata la Real, Guti ala same.. Puyol same.. NADAL same.. Sunt unii pletosi care arata super cu parul scurt dar ei par lung rulle. Nu-i inteleg. Oricum.. per total. vocea / talentul conteaza. Nu’s fete deci nu ma intreseaza prea mult 😆

      1. Dar sunt și unii cu părul scurt care arată mai bine cu oleacă pleată:P
        D. Bisbal ca bărbat oricum nu-mi place, deci na. Și da, poate să aibă 2 m și 150 kg, dacă are voce și e talentat … super 🙂

  9. Incearca sa faci ca mine: te nagajezi pentru ca iti place si apoi iti taie salariul la jumatate. Nu ai unde sa te mai duci. Cat de fericit sa fii la munca atunci cand ai de platit chirie, cheltuieli si mai ai copii care iti toaca nervii? Cat despre funstionarele de la primarii sau posta asa au fost mereu, ele nu au scuza. Bravo studentilor care se chinuie cu munca si scoala.

  10. sunt multe constringeri care determina un compromis in privinta asta. ok, deci jobul sa fie interesant, sa-ti faca placere etc. Apoi sa fie si bine platit. Cit ar fi el de motivant profesional, daca se intimpla sa cistigi doua paie … iti piere zimbetul instant. Daca mai pui si constringerea jobului partenerului/partenerei, sot/sotie etc … care poate si-a gasit un job in Honolulu si tu trebuie sa-ti gasesti tot pe acolo … la care se adauga cele de mai sus, daca jobul tau mai este si unul de nisa … uite ca se aduna suficiente conditii care trebuie indeplinite simultan si uneori e cam greu.

    Cit despre aia de la KFC – cred ca ei sunt zibitori ca asa-i invata ca politica de firma, nu ca neaparat sar in sus de bucurie ca frig aripioare 🙂

  11. @Manuel, coolnewz: Cred că am fost înțeleasă puțin greșit. Nu vorbeam de constrângeri sau compromisuri, jobul perfect etc. Cel mai important lucru e să faci ce-ți place și să te axezi PE CE EȘTI BUN, pentru că e altceva atunci când lucrezi cu plăcere și știi ce lucrezi, și îți taie jumătate din salariu, și alt lucru când deja vii cu scârbă la serviciu, habar n-ai meserie și îți taie 50%. Când nu există alternativă, normal că asta e singura soluție, MOMENTAN. Că situația asta n-o să țină la infinit și depinde de fiecare să se strofoace pentru mai bine, chiar să-și facă nițel curaj să plece dincolo, oricât de greu ar fi. Dacă tu vrei ceva cu toată ființa ta, atunci trebuie să faci din acel lucru scopul vieții tale profesionale sau nu. Asta am vrut să subliniez, că mă deranjează persoanele nepotrivite pe locurile nepotrivite, care nu au nicio tangență cu profesia respectivă, oricare ar fi ea.

    Normal că sunt zâmbitori pentru că așa e politica de firmă, am spus ”se străduiesc” … mie mi se pare că mai tot timpul contează cum te prezinți, cum disimulezi chiar dacă lucrurile nu merg bine în viața ta. Trebuie separată viața personală de cea profesională, zic. 🙂

  12. Nu văd de ce te miră asta. Am avut și eu dilema asta la un moment dat dar pe parcurs m-am lămurit. Omul se face că face…chiar dacă nu are nimic de făcut, el tot face :)) Asta ca să fie bine văzuți de către șefi. Majoritatea românilor, care au un job la acest moment, muncesc doar pentru bani. Nu zic că este un lucru rău, dimpotrivă, dar să n-ai nici cea mai mică plăcere în munca pe care o faci mi se pare o tâmpenie. Asta nu numai că te face ineficient dar te obsește teribil (psihic) pentru că singurul gând al unui astfel de om este să vină mai repede ora la care trebuie să plece acasă. Cât despre cei care n-au experiență dar vor funcții de directori…să viseze pe mai departe :))

    1. Dap, și astea duc la stagnare, în general. Dar mi se pare că doar la stat își permite românul să fie așa, pentru că la privat mă gândesc că e o altă treabă, acolo trebuie concret să crești profiturile ori eficiența companiei și vrei, nu vrei, pui osul. 😀

        1. Agree cu Roxana.. eu lucrez in IT.. implicit am si net.. cateodata ajung sa nu prea am ce face si stau chiar pe mess 😆 (pana mi se da treburi noi la care sa lucrez/pe care sa le rezolv)

          La mine e simplu cateodata.. iti aduc ceva proiecte/treburi.. iti da un termen.. daca l-ai/le-ai terminat inainte de termen.. Esti free s-o arzi oleaca – lenes 😀

          1. Păi măi Lusio, tu lucrezi când ai ce, nu ? Alții nici măcar asta nu fac, normal că atunci când ai timp liber, freci menta, cum s-ar zice. 🙂

  13. Raspunsurile sunt doua dupa parerea mea:
    1. Pentru ca unii nu au de ales. Ii duce capu’, au studiile facute, dar pur si simplu s-au orientat spre un sector unde nu se angajeaza/se merge pe pile. Spre exemplu, eu care am intrat la drept, imi doresc sa ajung sa profesez in domeniul asta foarte mult, imi place domeniul, dar iau in considerare si situatia in care prin anumite conjuncturi n-o sa pot face asta.
    2. Din cauza prostiei si ignorantei de care vreo 3 sferturi din lume da dovada. Spre exemplu: foarte multe dobitoace din clasa mea s-au dus la jurnalism. Stiu ca si eu am luat in considerare varianta „jurnalism”, dar m-am razgandit in urma cu ceva vreme s-o las dracu’. E o facultate inutila in proportie de 90%, la fel ca „managementul”. Adica, ce vreau sa spun…pai, tutele s-au dus la jurnalism pentru ca, in ciuda faptului ca n-au nici cel mai mic strop de talent in a scrie, traiesc cu impresia ca imediat cum termina facultatea or sa fie „jurnaliste”, sau, visul tuturor retardatelor, sa prezinte stirile sportive (nu pentru ca ar avea vreo treaba cu sportul, dar pentru ca „sunt indragostite de fotbalisti”). La fel si la management, se duc toti idiotii pentru ca, cum bine ai spus, vor sa fie directori. Trebuie sa fii complet imbecil ca sa ai impresia ca la 24 de ani esti director de multinationala. Adica ok, ii inteleg p-aia care se duc la management pentru ca vor sa-si deschida propria afacere, dar in rest, e trist. Plus ca la jurnalism trebuie sa ai talent iesit din comun la scris (alt motiv pt care am lasat la o parte jurnalismul), sa ai imaginatie bogata (aici stau bine :D) si sa ai putere de convingere. Din moment ce lucrezi cu publicul larg, in calitate de „jurnalist” esti „formator de opinie”, pe cand tutele despre care vorbeam nu ar putea sa ma convinga nici macar ca apa e uda, pur si simplu sunt 0 la argumentare. Asa, deci astea sunt creaturile care fac o facultate inutila pentru ca in igoranta lor au impresia ca au un potential foarte mare, cand defapt nu au puterea sa-ti trezeasca vreo senzatie de orice fel atunci cand scriu ceva si dup-aia se mira de ce au ajuns niste secretare ordinare sau lucreaza pe posturi d-astea banale.

    In fine, deci pe scurt: ajungi sa faci ceva ce nu-ti place fie pentru ca nu ai de ales, fie pentru ca nu ai inclinatii sau talent in niciun domeniu.

    1. Hmm … un articol care mă face să plâng, dar trebuie să îl termin. Nu știu/nu cred că voi o să aveți aceeași reacție, însă nu acesta e ”target”-ul, îl scriu pentru o anumită persoană. 🙂 O să vezi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s