Despre Berlin – Partea I

Deci despre Berlin … ca să nu treacă săptămâna fără să vă fi povestit un pic. Sper să nu ajung să scriu un megaarticol ca data trecută cu Roma, hehe, pentru că aici experiența a fost diferită. Nu aș vrea să o las ca și concluzie, așa că o zic aici: pentru mine excursia la Berlin a reprezentat mult mai mult fructificarea prieteniei mele cu Andrada și cum ne-am înțeles, cât am râs, ce-am împărtășit, ce amintiri ne-am creat. E frumos să călătorești cu prietenii, cred că pune relațiile dintre oameni în alte perspective… e ceva ce vreau să fac mai des. Atât călătoritul singură, cât și cu prietenii mei – se schimbă un pic dinamica în alte contexte, și asta e interesant de observat. Da, deci Berlin a fost foarte mult și despre prietenie. 🙂 

received_10212093636993168

received_10212093635553132

(oul ăsta era așa un fel de leagăn, dar era așa faaaaaain și ”cozy”, frumos element, dădea înspre balcon)

Andrada locuiește, de fapt, în Birmingham, dar ne-am întâlnit ”la jumătatea drumului”, eu zburând din Timișoara cu Ryanair. Ne-am aranjat un apartament pe AirBnb, care a și fost o drăguțenie de loc, într-un cartier din estul Berlinului, zonă liniștită, curată, nici o treabă. Micul dejun îl luam întotdeauna la apartament, dimineața, fără stres (ne-am dus noi la Netto, ce au ei acolo, să luăm de mâncare), și abia apoi plecam în ziua respectivă să facem ce aveam plănuit. Asta ca să nici nu cheltuim o grămadă de bani pe mâncare mai ales, dar oricum n-a fost cazul. Majoritatea banilor s-au dus pe cazare și intrări+tururile rezervate. În rest, mâncarea e ok în Berlin, chiar foarte ok, vă mai zic eu, și transportul prin oraș – Berlin e foarte bine conectat. Și cam așa. Nu am cheltuit averi, că Berlin nu e un loc de genul.

În prima zi am avut 2 chestii foarte faine: un tur cu Trabantul (rezervat tot pe viator.com, de care v-am zis și data trecută, și cred că de-acum o să-l caut mereu, că au chestii faine), și o vizită la Spy Museum! Lumea s-a amuzat de video-urile ce le-am postat cu Trabantul (mă bucur), dar haideți să vă dau și un pic de context. De ce e Trabantul așa special? Mașina nu mai e în circulație, și e un simbol al Germaniei de Est, înainte să cadă blocul comunist. E un automobil curios, care face mult zgomot, ușor (din ceva plastic, apropo), și care, evident, poluează maxim. Era o glumă de genul ”Care e cea mai lungă mașină de pe drum? Trabantul: 2 m de mașină, și 12 m de fum.” :)) Andrada a fost șoferul destoinic al mașinii noastre, iar ghidul (pe care îl auzeați prin radio), conducea în fața noastră propriul lui Trabant, și ne vorbea prin walkie talkie despre ce vedeam, sau pe unde trebuia să virăm. Amuzant era că nouă nu ne funcționa vitezometrul și turometrul, deci habar nu aveam cu ce viteză mergeam. Ne-am plimbat cam o oră jumătate și ne-am distrat, a fost o chestie care a meritat din plin, și o recomand!!

20170420_153811

20170420_154314

20170420_151509

(am fost si la Muzeul Trabantului, apropo, care e aproape, și micuț)

20170420_145804

(Checkpoint Charlie)

Apoi ne-am dus la Muzeul de Spionaj, care nu era departe de punctul acesta de Trabi, și nici de Checkpoint Charlie – un punct de control important, care, după înfrângerea Germaniei din Al Doilea Război Mondial, a divizat-o în Est și Vest (Republica Federală Germania și Republica Democrată Germană) instaurat de americani – chiar e un semn acolo care scrie că ”Acum părăsiți sectorul american”… Deci dacă intri în Muzeul de Spionaj paranoia, ei bine, ieși de-acolo și mai paranoia. :)) Muzeul e fain amenajat, cu numeroase exponate și povești legate de spioni, instrumente folosite, filme cu spioni, documentare, și e destul de interactivă experiența. La un moment, chiar au și o cameră cu lasere, în care intri și trebuie să te ghemuiești, să nu lași laserele să te atingă. :)) Foarte haios. Înspre partea de final a muzeului e partea de Big Data, dreptul la intimitate în online, ce informații colecționează social media și așa mai departe. Deci dacă vă plac filmele cu spioni și aveți impresia că unele lucruri sunt SF din dotările ce le au – pot să vă spun că nu e așa. :)) Am văzut pantofi, curele, rujuri, sutiene, tot felul de minunății cu camere ascunse, cu microfoane, aparate foto… și asta în anii 80, da? Imaginați-vă ce instrumente și ce tehnologie se folosesc în spionaj ACUM …

20170420_185707

20170420_190242

20170420_190947

(inclusiv albinele sunt testate pentru a putea fi folosite ca ”inteligență”)

20170420_193230

Când s-a lăsat seara, ne-am dus la memorialul Holocaustului, care e un loc trist atât prin design, cât și prin semnificația locului – un memorial în amintirea tuturor evreilor uciși în Al Doilea Război Mondial. E doar beton, beton … de diverse mărimi și înălțimi.. și nu ai ce să faci decât să taci acolo. Am trecut și pe la Poarta Brandenburg, un alt monument simbol al Berlinului, și ne-am dus acasă, ne-am pus în patul megaextra comod și am dormit ca niște pui.

20170420_202900

20170420_204308

20170420_205934

20170420_212804

Mna, uite că iar am scris un fel de cârnat de articol. Un wurst, adică. Get it, get it? :)) Să o lăsăm așa… 😛 Deci mă opresc aici, ca să aveți vreme să absorbiți informația cum trebuie. Vă mai povestesc și în zilele care vin. 🙂 Ce poze am postat aici sunt aproape altele decât pe Instagram, că îmi place să le diversific. Dar puteți oricum să aruncați o privire. 🙂 Pe Instagram e mai mult un sumar, pe blog încerc să intru și în detalii. Gata, revin pe mâine!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s