Cum poate un om leneș să salveze planeta – Un ghid

Bineînțeles, ”salvarea” planetei sună grandios, dar iată că Națiunile Unite s-au gândit să publice un ghid cu acțiuni mici pe care fiecare om le poate face pentru un bine comun – căci încălzirea globală deja nu mai e un mit, poluarea apelor și oceanelor cu plastice și chimicale nu e doar o poveste de speriat copii, iar distrugerea antropogenă a sistemului nu e numai o teorie. Îmi permit să preiau Ghidul leneșului pentru salvarea planetei și să-l traduc parțial aici pe blog, adăugând de la mine (cu albastru), unde e cazul. (imaginile evident, nu îmi aparțin)

GUIDE-Logo-02.png

Știu că noi în orașele noastre perfecte, în apartamentele noastre curate, nu vedem mizeria în care ne scăldăm,  dar ea nu înseamnă că nu există. Așa e, ain’t nobody got time for that, de aceea a apărut acest ghid – un mic imbold pe care oricine îl poate urma. Ignoranța și nepăsarea se pot schimba prin educație și prin puterea exemplului, așa că, pe o notă mai pozitivă, iată câte puteți face pentru a vă reduce impactul nociv în această lume. 🙂

Superstarul de canapea

Level-01-e1446056087150

  • Folosiți un cablu de alimentare mai mare, în care puneți în priză mai multe dispozitive electrice (fără însă a-l supraîncărca) și pe care să îl puteți stinge când nu le folosiți. e.g. laptop-ul nu trebuie să stea în stand-by noaptea. Și cumpărați becuri cât mai eficiente, chiar dacă sunt poate un pic mai scumpe.
  • Plătiți-vă facturile online, oriunde e posibil – asta ca să nu mai fie folosită hârtia pentru imprimarea facturilor, în caz că nu e clar de ce…Aici poate intra și să nu printați, dacă nu aveți nevoie. Sunt o grămadă de aplicații pe telefon sau online pe care le puteți folosi.
  • Dați și share, nu doar like – cu cât oamenii sunt mai informați (atenție – informați corect!!!! nu din surse ciudate, pseudoștiințifice sau conspiraționiste), cu atât nivelul de conștientizare a anumitor probleme va crește, și deci posibil și dorința de implicare a oamenilor. Încercați și să citiți pe bune articolele cu teme ecologice sau de mediu, nu doar să dați like …
  • De asemenea, tot aici la mediul online, semnați petiții pentru proiecte naționale – vezi Greenpeace România sau WWF România, care au tot felul de campanii pentru păduri, animale sălbatice sau ape.
  • Semnalați și autorităților de mediu dacă treceți prin zone cu gunoi excesiv sau sunt poluate etc. Nu există o garanție că problema se va rezolva, dar faceți și o poză, distribuiți online și cine știe … Mai bine decât nimic.
  • Familiarizați-vă cu standardele internaționale de certificare sustenabilă și cu companiile care au practici sănătoase și care sunt mai puțin dăunătoare mediului, și încurajați-le business-ul prin cumpărarea produselor lor. Aici intră și produsele locale, unde vă puteți familiariza cu producători locali.
  • Calculați-vă amprenta de carbon! Și așa puteți învăța cum să o reduceți. Puteți face asta aici, (mi-o voi calcula și eu și revin cu un update- Update: 3,5 tone de C02, media din România fiind de 4 tone de C02 pe an), dar puteți și să cumpărați ”credite climatice”. Aflați mai multe accesând link-ul. 🙂

 

Supereroul casnic

Level-02-e1446058040628

  • Asigurați-vă că mașina de spălat e plină cu haine când o puneți într-o tură (adică să așteptați să se adune hainele murdare, nu să spălați 2 chiloți și un tricou). Vara, dacă vă spălați pe cap dimineața sau în timpul zilei (noaptea e mai răcoare totuși), lăsați-vă părul să se usuce natural, în loc să folosiți foehn-ul.
  • Faceți dușuri scurte și nu baie. Eu nu mai fac baie decât o dată pe lună, când simt nevoia de o relaxare prelungită (în rest, doar duș). De ce e asta important? Pentru că doar 3% din apa lumii este potabilă (suportabilă pentru om, restul fiind salină), și doar 1% din apa asta este accesibilă omului (restul e înghețată). Iar din 1%…. ghiciți cât cere consumul, cât e poluată, cât e folosibilă pentru mâncare, spălat etc. Nu credeam că apa va reprezenta vreodată o problemă, dar din nou, nu înseamnă că dacă noi nu o resimțim aici în România, ea nu există sau nu va exista.
  • Poate o să îmi atrag una bucată ură aici, dar îmi asum. Mâncați mai puțină carne (în special de vită, dar și pui și pește). Polemica vegetarianism/veganism/carnivorism etc. există de ceva ani și pare o modă, dar realitățile impuse de consumul de carne nu sunt atât de ”feșiăn”. O treime din emisiile de seră și contribuția la încălzirea globală o au … creșterea excesivă a animalelor, în special a vitelor, care emit CH4, adică metan (un gaz component ce urmează după carbon în alcătuirea gazelor de seră). Pentru a produce 1 kg de carne este nevoie de aproximativ 5,000 – 20,000 litri de apă, iar pentru a produce 1 kg de grâu e nevoie de 500 – 4,000 litri de apă. Voi vă puteți imagina câtă apă e nevoie pentru un amărât de kilogram? Ne-am îneca în atâta apă. Asta lăsând la o parte cruzimea față de animale, dar nu intru în subiect, că nu vreau să fiu ipocrită – mie nepăsându-mi niciodată de asta. Dar de faptul că vreau să trăiesc mai mult și mai sănătos pe Pământ îmi pasă. E mult să ceri ca oamenii brusc să nu mai mănânce carne, dar să mănânce MAI PUȚIN e mai fezabil, aș spune. Știți deja că eu mi-am redus (cu brio, aș spune), consumul de carne la jumătate în acest an. Cred că oricine poate adera la ”Meat Free MondaysMeat Free Mondays” sau la a-și diversifica meniul.
  • Din păcate, nu mai mâncați nici atâta ciocolată – are legătură cu ce spuneam mai sus, aproximativ 18,000 de litri de apă se folosesc pentru a produce 1 kg de ciocolată. Și mie îmi place cicocolata, e delicioasă, îmi dă energie, dar din nou, simpla reducere a consumului salvează o grămadă de litri de apă.
  • Nu aruncați mâncarea!!! Puneți-o la frigider, mâncați-o a doua sau a treia zi, donați-o unui alt om, sau unui coleg mai pofticios, orice, dar nu aruncați. Aproximativ 4 miliarde de tone de mâncare sunt produse zilnic, dintre care 2 miliarde ajung să fie irosite, aruncate etc. No comment.
  • Încercați să reciclați pe cât puteți, mai ales plastic, sticlă și doze de aluminiu, dar și hârtie, baterii, lucruri electronice.
  • Folosiți plase de pânză pe cât posibil, și refolosiți plasele de plastic fără a cumpăra de la magazin. La serviciu, dacă aveți o cantină sau ceva în apropiere și vreți să mergeți să comandați, încercați să vedeți dacă puteți merge cu caserola și să vă pună acolo mâncarea (e.g. salata la Salabox). Pentru că ambalajele acelea și polistirenul tot la gunoi vor ajunge, pe când dacă reutilizăm de o grămadă de ori caserole de plastic și le spălăm, reducem mult din nevoia de a utiliza ambalaje…
  • Cei din ghid vorbesc despre panouri solare – însă pentru un om obișnuit, investiția nu e mică. Cu toate acestea, e o investiție bună pe termen lung, mai ales într-o zonă în care soarele nu ne lipsește… În principiu, orice metodă de a eficientiza energetic locuința este un pas înainte.
  • Nu aruncați uleiul folosit – provenit din prăjeli sau alte surse. Există inițiative, precum Borcanul cu ulei în Timișoara, care îl colectează. Informați-vă și vedeți unde se poate face asta și într-o zonă apropiată vouă.
  • Cumpărați mai puține haine, sau dacă vă cumpărați, donați ce aveți în exces. Moda e o iluzie că avem NEVOIE și de aia și de ailaltă, dar zău că nu avem …

Persoana de treabă din cartier

Level-03-1-e1446058649672

  • Cumpărați (ȘI) din piață sau de la alimentare aprovizionate de la producători locali – ajută nu doar la slujbele oamenilor în cauză, dar și la reducerea transporturilor efectuate zilnic de camioane care transportă dintr-o parte în alte și emit CO2.
  • Pe cât posibil, mergeți mai mult pe jos, folosiți bicicleta sau împărțiți transportul cu mașina cu altcineva, saaau utilizați transportul în comun (când se poate, căci eu una îl urăsc, din cauza mizerabilității, și atunci folosesc bicla). E fain să ai mașină, dar e trist să o conduci zilnic, singur, către serviciu sau oriunde, la 5 minute…
  • Refolosiți pe cât posibil sticlele de plastic. Cred că am mai sugerat-o undeva mai sus, dar nu contează.
  • Donați ce nu folosiți, nu aruncați! Așa garantați că lucrurile vor fi refolosite, și nu aruncate.
  • Dacă nu vreți să donați, refolosiți. Tricourile uzate și vechi sunt excelente cârpe de șters pe jos, praful sau orice altceva folosit pentru curățenie.
  • Aruncați la gunoi sau (în cazurile ideale) reciclați dacă vedeți gunoaie pe strada voastră. Avem oase-n burtă de nu ne aplecăm să colectăm gunoi (păi ce? eu l-am făcut?! nu-i al meu!), dar credeți-mă că puterea repetată a exemplului are roade.
  • Mai ales pentru copii. Educați-vă copiii să crească respectuos față de natură și mediu, fără să arunce pe jos, să arunce mâncare sau să chinuie animalele. Educația ecologică începe de mic copil.
  • Implicați-vă în voluntariat! Voluntariatul nu are vârstă, așa că dacă aveți ocazia să aflați sau să dați ceva înapoi comunității, nu ezitați să o faceți. (e.g. Let’s do it, Romania)
  • Plantați copaci! 🙂 Una din activitățile mele preferate. Sunt cel puțin 3 campanii de împăduriri pe an în țară și nici astea nu sunt suficiente la ritmul cu care se defrișează pădurile în România.
  • Nu vă duceți copiii la zoo sau la circ. Aici sunt foarte subiectivă, dar nu cred că ar trebui să ne învățăm să apreciem și să aplaudăm animalele în captivitate sau chinuite sau care nu aparțin zonei unde sunt. Cu toată educația de faună cu tot. Am încetat să susțin grădinile zoologice și circurile acum, iacă, 5 ani, destul că profit de pe urma altor metode de tortură a animalelor…

Sunt multe lucruri pe care fiecare individ le poate face. Totul începe de la informare, dar pasul cel mai important e punerea în acțiune. Repet: nu vreau să mă dau o puritană, Ianca Paraschiva, sau altceva – căci nu sunt 100% cea mai responsabilă, hippie, flower-power trăiesc în condiții low-cost persoană ever. Dar chiar sunt convinsă că aplicând cei trei R – reduce, reutilizează, reciclează – e un principiu sănătos de viață, cu efecte benefice. Nu e suficient să reciclăm – până la a recicla mai sunt niște pași, și anume reducerea și reutilizarea. Dacă pentru reutilizare e mai greu, reducerea consumului e deja o victorie mică …

Astea nu sunt glume, nu sunt sfaturi doar de dragul sfaturilor. 9 miliarde de oameni până-n 2050 și oceanul mai plin de plastic decât de pește tot până atunci … (plus multe altele) sunt semnale de alarmă. Nu știu voi, dar eu în 2050 vreau să trăiesc, și, dacă o să am vreodată copii, să trăiască și ei într-o lume mai bună decât am găsit-o eu. Lista e deschisă și e un îndemn înspre a ne păsa un pic mai mult decât ne pasă momentan ...

Anunțuri

2 comentarii

  1. Pacat ca salvarea planetei (si de fapt, a noastra, a oamenilor) nu e un subiect atat de atragator precum solutii miraculoase pentru vindecarea cancerului sau cum Kim Kardashian si-a spalat masina 🙂 E dragut ca ai facut efortul sa traduci articolul. Daca ar scrie cineva decent in romana despre astfel de teme, ar fi un pic mai probabil sa se informeze lumea. Din pacate, adevarul e ca oamenilor nu le pasa. Nici mie nu-mi pasa pana nu demult, sincera sa fiu.

    1. Nici mie, Andreea, adica acum 10 ani vorbeam la scoala despre poluarea luminoasa si fonica… insa cred ca nici nu trebuie sa ne pese foaaaarte mult, enorm, ci doar sa fim responsabili in consumul si activitatile noastre zilnice, un minim de efort acolo. Si da, nu e asa atragator sa vorbesti despre asta…Daca ar fi doar „o moda”, nici nu mi-as bate capul, doar ca … nu e.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s