Dragilor răsdragilor, deși sunt cu un picior în tren și cu unul la birou (metaforic), adevărul adevărat e că nu am reușit să transcriu citatele din Jurnalul unui geniu și nici să mă uit la un documentar despre Dalí pe care intenționam să-l completez cu cartea – așa că decât să scriu un articol prost, mai bine amân, și îmi fac datoria să vă și anunț. Dar din amintiri și memorie tot pot scrie ceva, că am găsit inspirație pe un blog cu un subiect interesant – dacă aș putea trăi o zi într-o carte … în ce carte mi-aș trăi ziua respectivă?
Instinctul meu ar fi să zic, dintr-un foc de pușcă, ”Harry Potter”, dar parcă e prea la îndemână și nu necesită efort. Așa că am scobit un pic memoria și am ajuns la trei opțiuni. Multe cărți m-au impresionat, dar nu în toate aș vrea să trăiesc o zi – e o diferență, astfel că am ales cele în care mi-aș satisface la maxim curiozitatea și dorința de explorare. 😀 Poate că acum 1 an aș fi ales altfel, și poate că peste 1 an aș scrie ceva diferit. Cui îi pasă. Momentan acestea sunt alegerile mele. 😀
1.Jules Verne – Insula Misterioasă, Călătorie spre centrul Pământului, Doi ani de vacanță sau Copiii căpitanului Grant
Mi-e greu să aleg dintre acestea patru, și am considerat chiar și 20 000 leghe sub mări pentru Jules Verne. Era ceva obișnuit să citești Jules Verne pe vremea mea acum vreo 10-15 ani, așa că aveam foarte multe cărți citite și ilustrate. Capacitatea lui de imaginație mi-a stârnit pânze de fantezii prin căpșor și îmi hrănea prin cuvinte setea de aventură. Așa că dacă ar fi să petrec o zi în Universul Jules Verne, un aventurier cel puțin liric, prin excelență, aș face-o oriunde în cadrele menționate mai sus.

Principalele motive care mă determină să aleg negreșit Jules Verne sunt, în primul rând, legate de aventură și peisaje deosebite – indiferent că e o expediție spre centrul Pământului sau o insulă misterioasă cu o vegetație luxuriantă, unde fiecare își face rostul și e ca și când ar construi o lume nouă, aș avea multe de făcut într-o zi! Ca să nu mai spun despre cât m-aș amuza de Paganel sau cum aș colabora cu copiii din Doi ani de vacanță să ne apărăm împotriva bandiților. În orice ipostază, aș fi înconjurată de feluriți oameni și ceva palpitant s-ar întâmpla (în ziua pe care aș alege-o eu). Aș sorbi din priviri frumusețea locurilor descrise, locuri fabuloase și grozave, bogate în detalii inedite. Da … cu siguranță mi-aș petrece o zi într-o carte a lui Jules Verne! Ce inspirată am fost în această alegere. Asta mă face să mă întreb dacă ei, copiii noștri de azi, mai citesc Jules Verne. Ar fi păcat să nu … așa o minte extraordinară și un stil captivant de scris, inspirație pentru comportamente pozitive în societate sunt foarte educative. Cred că știu ce o să recitesc anul ăsta. 🙂
2. Alexandre Dumas – Cei trei mușchetari
Nu se putea să nu vreau să petrec o zi în Franța anilor 1600, îndeosebi în compania mușchetarilor copilăriei mele, până la urmă. Mi-ar plăcea să fiu în compania lui d’Artagnan în salvarea doamnei Bonacieux, să mă strecor pe-acolo cu inima la gură doar doar nu l-or prinde, și doar doar reușesc Athos, Porthos și Aramis să-l ajute să fugă. Ah, din nou, ce spirit de aventură, ce romanțe, ce castele! O romantică din fire, nu mi-a fost greu să aleg un asemenea decor siropos și plin de vitejie.

De altfel, m-aș bucura de umorul inteligent al mușchetarilor și șiretlicurile pe care ei le întreprind! Nu aș putea rata o asemenea zi interesantă! Nu m-a cunoscut Dumas când a scris cartea (cărțile… cu tot cu continuări:P), dar dacă ar fi avut ocazia, m-ar fi pus un mic personaj acolo, cel mai probabil unul care să-i sâcâie pe mușchetari, dar să-i și ajute cumva. 🙂
3. Agatha Christie – Crima din Orient Express
Să călătoresc pe o distanță lungă într-un tren de lux? Da. Să rezolv un caz de crimă? Clar. Să rezolv un caz de crimă asistându-l pe Hercule Poirot? Absolut! Desigur, ”asistând” e mult spus, mi-ar fi suficient să fiu chiar și o muscă pentru o zi pe umărul lui Poirot, numai ca să mă minunez de misterul situației. Agatha Christie (dar nu pot să o uit pe Rodica Ojog-Brașoveanu a noastră, o echivalentă redutabilă a romanelor polițiste englezești) are un dar nemaipomenit de a crea contexte aparte, încâlcite, gata să fie descifrate de Poirot. Și de mine!
Cu toate că, e drept, o parte din ziua petrecută în carte aș petrece-o plimbându-mă prin tren și admirând ce se vede pe geam, mi-ar plăcea să-mi chinui mintea, instinctele și simțurile cele mai ascuțite pentru a rezolva un puzzle … criminal. Asta ca să compensez că n-am ajuns spioană, cum vă ziceam mai devreme în alt articol. 🙂
BONUS: 4. Karl May – Winnetou
Nu sunt eu dacă nu sfidez oleacă niște reguli (chiar ale mele), așa că iată, de ce să fie doar 3? 😛 Cartea Winnetou a fost o altă iubire pierdută a adolescenței mele și tare mi-ar plăcea să fiu o zi alături de Old Shatterhand și indianul Winnetou. Să le observ prietenia, să iau aminte la obiceiurile indiene și să trăiesc … simplu, dar conectată cu muntele, cu natura. Să îl întreb pe credinciosul Karl și pe spiritualul Winnetou câte ceva despre Dumnezeu, ca să înțeleg o altă perspectivă.
Iarăși, aventurile lor mi-au conturat frumos adolescența, și i-am privit ca modele de personaje în beletristică, printre atâtea altele, de altfel. Iar cadrul acesta Western / cowboy, combinat cu teritoriile și obiceiurile indienilor apași mi-ar face o zi minunată. Darămite să și călăresc un cal eheeee ce fain ar fi!

Cred că exercițiul acesta de imaginație e util pentru a dezvolta jungla fecundă a închipuirilor, și poate fi un instrument de ajutor pentru a încuraja copiii la citit, apoi la a-și exprima gândurile asupra unei așa-zise „experiente” de o zi dintr-o carte. Dacă aș fi profesoară, mi-ar plăcea mult ca prin diverse metode neconvenționale, să le arăt elevilor cât de frumos e să citești. Cărțile pe care le-am enumerate mai sus nu sunt filozofice și nici extraordinar de spirituale, științifice, renumite New York Times bestsellers, dar au stat la baza formării mele ca om, și la dezvoltarea gândirii logice, creative. Așa că de fiecare dată când am ocazia, susțin cu patimă pășirea pe acest tăram fantastic al cărților.
Ok… gata cu visatul acum. 😀 Vouă cam în ce cărți v-ar plăcea să trăiți o zi, și de ce? 🙂
P.S. Voi lipsi un pic de pe aici căci plec în Liban (din nou)!! Abia aștept să vă spun mai multe… dar pe când ma intorc!
Un veac de singuratate! Sa in cunosc pe Melchiade, pe Ursula Iguaran :).
As avea cate ceva de povestit cu Melchiade :)))