La Belle Époque

Hehe, am spus eu acolo în articolul trecut ( care am observat că v-a plăcut, nu m-am așteptat, sunteți niște simpatici și vă iubesc ! ) că îmi plac balurile. Probabil că vă întrebați de ce … eh, ador parfumul vremii trecute pe care îl evocă, stil și eleganță, dans, rochii cu crinoline, bărbați eleganți și galanți … Astăzi, n-o să vă vină să credeți, dar am avut ocazia să merg la unul !!! ( nu, nu găinațuri de balurile bobocilor și alte prostioare din astea ) Cu sprijinul Centrului Cultural Francez Timișoara, în parteneriat cu Solution Interim Est, 8 dansatori profesioniști de la asociația ”Carnet de bals” din Paris au venit astă seară la Timișoara, la Casa Armatei ( care se zice că, știați ? a fost locuința femeii pe care a iubit-o Beethoven ), să ne încânte ochii și urechile. Evident că n-am putut rata un asemenea eveniment, mai ales că astăzi împlinesc 19 ani și o lună, mă îndrept vertiginos spre 20 de ani .. dar asta-i altceva. :))

Așa deci. Eu cu soră-mea ne-am îmbrăcat frumos și duse am fost. A început să și ningă, eu pe tocuri, șontâc-șontâc să nu alunec, am ajuns cu bine, puțin mai devreme, ce-i drept, și am așteptat oleacă în antreu. Vedeam deja oameni costumați care se plimbau pe-acolo, vorbeau franceză și ne salutau politicos ( Bon soir, Bon soir ) … mai să-mi sară inima din piept ! 😀 Apoi am intrat într-o sală frumoasă și elegantă ( nu vă imaginați cine știe ce, e doar un salon ”șic” ) și ne-am așezat pe niște scaune. La început n-au fost atât de mulți oameni, dar au venit pe parcurs, unii stăteau în picioare. Când s-au deschis ușile și au intrat dansatorii mi s-au dilatat pupilele de uimire. Au venit 5 femei îmbrăcate cu rochii din acelea ca pe vremuri, cu coafuri asortate, pline de grație. 3 din ele erau în vârstă, dar ”conservate” bine. Aveau și parteneri îmbrăcați în frac sau în costume de ”epocă”.

Am crezut că o să înceapă automat să danseze, dar n-a fost așa. Era un francez din acest grup care dădea directivele și au rugat bărbații să invite femeile pentru marșul de începere, extrem de simplu. Fiecare bal începe cu un marș. După acest marș s-au dansat, tot așa, la invitația francezului și cu ajutorul ”publicului”, o polkă, după aceea vals și alte dansuri … la care nu mă pricep, eu nu sunt mare dansatoare. ( nici măcar mică, dar vreau să învăț, sper de la anul să mă duc la dansuri de societate 🙂 )

Mi-a plăcut foarte mult, mai ales că a fost interactivă toată seara, nu am stat doar să ne uităm pur și simplu la ei cum dansează. Au existat mulți oameni care habar n-aveau să danseze, mai ales bărbați, dar sincer eu am apreciat curajul lor și dorința ( ? ) lor de a învăța. Și acum vreau să dezvolt puțin partea asta. Dacă nebuloasa vă spune să nu dansați în retezatul capului, dacă nu știți, eu vă dau următorul sfat: MERGEȚI DE ÎNVĂȚAȚI, apoi dansați de rupeți. Pe margine au stat câteva femei și îmbrăcate potrivit, cu rochii închiriate, mna, și săracele așteptau să le invite cineva la dans. E trist și am observat tendința asta a bărbaților de a sta jos. De ce, proștilor ?! Nu e o rușine să îți ridici naibii fundul de pe scaun și să dansezi frumos cu o femeie ! Nu, nu e deloc gay. Gay îs ăia care nu dansează ! Na ! Și mai ales nu e deloc penibil să te duci să iei niște amărâte de cursuri, ca să ÎNVEȚI !! Asta e valabil și pentru femei, dar, în general, bărbații-s ăia cu ochelarii de cal, cu ”nuu, nu, cum să dansez eu ! eu ?” Da, tu, mă. ( scurt moment de revoltă )

Totuși, după cum am spus, unii băieți și bărbați, chiar mai moșnegi așa, au avut curajul să le invite pe doamne la dans, chit că nu știau ei pașii. Oricum francezul ăla exersa cu toți la început și abia apoi punea muzica. Și mai și număra cu voce tare în timpul dansului. M-a bucurat că au venit oameni de toate vârstele, mai ales tineri – n-au stat jos. Numai eu eram acolo în colț, cu zâmbetul pe buze, că a fost foarte frumos. Oamenii trebuie educați și obișnuiți cu astfel de evenimente, ce pisici ! Asta cu atât mai mult cu cât a fost un succes ! La anul o să îmi închiriez și eu un costum.

Să vă spun un pic și ce-i cu ”Belle Époque”. Așa s-a numit perioada secolului 19 până la Primul Război Mondial, vreme înfloritoare, atât în artă și literatură, cât și în ”lifestyle” ( ”haute couture”, glamour, lux ), dar și în știință și tehnologie: telefon, telegraf, premiile Nobel, Einstein, Plank, Tesla, electricitate etc. Ca un fel de ”secol de aur al lui Pericle”. Tot în acest timp s-a dezvoltat și ”muzica de salon”, s-au remarcat expresionismul în teatru, Art Nouveau-ul în arhitectură și naturalismul în literatură cu tendințe de modernism spre sfârșitul secolului.

Vă mărturisesc că aș da câteva zile din viața mea ca să pot petrece o săptămână, măcar, 100-200 de ani în urmă, în Franța, să gust din epoca aceea …

Sursa pozei.

Anunțuri

57 de comentarii

    1. De multe ori m-am întrebat dacă chiar aș fi vrut să mă nasc în acea perioadă … răspunsul este ”nu”, dar cu siguranță mi-ar fi plăcut să petrec un timp ”blocată” în anii aceia. 😀

  1. Daca tot vorbim de epoci prefer sa fiu Robin Hood, sa umblu prin copaci. Nu de alta, dar pe ringul de dans calc oamenii in stanga si in dreapta cu 40 si ultimul meu numar :))

      1. Eh, nu, dar când se ivește ocazia ! Și nu ziceam de dansat ”fain”, gen de societate, vals sau mai știu eu ce, zic de dans în general.

  2. @Lusio: Există localuri care nici nu prea dau muzică house … înspre deloc. Iar manele nici atât. La petreceri, na, ce să zic, vezi și tu la ce petreceri te duci 😛 Nici mie nu îmi plac, ies afară când le-aud.

    1. Să-ți mai zic că eram la un majorat și am îndurat aproape o oră în frig doar pentru că înăuntru se auzeau manelele de bubuiau. Noroc că stăteam cu cineva … Din fericire au schimbat muzica dup-aia.

      1. Da, crede-mă, există. Chiar recent am descoperit unul foarte mișto, pe care îmi place să-l frecventez. Mă rog, prin ”frecventez” înțelege o dată, maxim de două ori pe lună. Nu îmi permit să ies atât de des, înnebunește mama. 😛

  3. Total de acord cu marturisirea ta finala, o saptamana prin Franta sfarsitului de secol 19 nu mi-ar strica. Ar fi binevenita chiar si una in plin secol 21. 😀 😛 Si apropos de secole, sunt extrem de multumita de cel in care m-am nascut, nu as fi vrut sa traiesc in nicio alta perioada din istorie. 🙂
    Foarte tonic si amuzant articolul, l-am savurat de la primul pana la ultimul cuvant. Mi-au placut sfaturile tale pentru „ei”.

    1. Mulțumesc, Nice, și eu sunt relativ mulțumită de perioada în care m-am născut ( mă rog, simt uneori niște revelații cum că n-aparțin locului și perioadei ) … 🙂

  4. De cam un an vreau sa ma duc la dansuri de societate ; dar nu am partener (si la sala unde as vrea sa ma duc cica sunt prea multe fete si ajungi sa dansezi…oricum singura). am reusit sa dau din aripioare si zicea un prieten ft bun ca vine cu mine…. sa vedem. daca nu merge, il tarasc! haha! eu stiu vals si cha-cha (asa, cum trebe) … in rest…offf

  5. Eu zic sa te gandesti bine daca ai vrea sa fii in Franta acum 200 de ani. Era cam Mortal Kombat pe la ei p-atunci. :))
    Acum 100 de ani…da, ar merge, dar daca nu erai vreun bogatas ceva, nu cred ca avea farmec.

  6. E chiar grozav ca se organizeaza asa ceva!! Am vizionat si fotografiile… imi place tare mult rochia uneia dintre doamnele de acolo (visinie + manusi albe). Cred ca a fost o atmosfera tare placuta 🙂
    Cu cateva mici conditii m-as transfera si eu putin in epoca respectiva… Cum spuneai si tu, de preferat, undeva apartinand clasei superioare, pentru o perioada limitata. Din pacate, erau si aspecte mai neplacute in acea perioada… insa fiecare epoca are bune si rele, inclusiv a noastra 🙂
    Si daa, e tare greu sa ii convingi pe unii baieti sa se miste pe ringul de dans :)) Chiar si pe ritmuri stupide, unde nu trebuie decat sa se legene la propriu de pe un picior pe altul si sa dea din maini. Dansurile de societate necesita gratie, care se poate si invata de altfel. Intotdeauna mi-am dorit sa invat sa dansez, macar unele astfel de dansuri…

    1. Tocmai din cauza aspectelor neplăcute, mai ales din prisma femeii, mai mult de o săptămâna n-aș sta. 😀
      Să încerci să te duci și tu, colorbliss, eu sper ca de la anul … eventual toamnă, să mă înscriu undeva, chiar îmi doresc asta foarte mult ! Să învăț și eu să fiu mai grațioasă, nu așa, din topor … :)))))

  7. Venea inspectia la scoala, profesoara ai intreaba pe copii ce stiu sa zica frumos despre comunism. Raspunde Bula: „Sus la belle epoque!!!”. Profesoara extaziata: „Bravo Bula, nu ma asteptam, de unde ai auzit tu ceva asa de frumos”. Bula: „De la tata, ca el zicea: „

  8. [am stricat postul precedent cu niste mai mic/ mai mare]

    Venea inspectia la scoala, profesoara ai intreaba pe copii ce stiu sa zica frumos despre comunism. Raspunde Bula: “Sus la belle epoque!!!”. Profesoara extaziata: “Bravo Bula, nu ma asteptam, de unde ai auzit tu ceva asa de frumos”. Bula: “De la tata, ca el zicea: Bula, daca apar comunistii: Sus labele! Poc!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s